La sfârşitul lunii octombrie, la restaurantul Casa Doina din Bucureşti, a avut loc un eveniment în egală măsură aniversar şi comemorativ. S-au sărbătorit 20 de ani de SERVE (Societatea Euro-Română de Vinuri de Excepţie), prima firmă cu capital străin din domeniul vinului înfiinţată după Revoluţie. Pe lângă acest aspect respectabil, a mai fost vorba despre lansarea unui vin care prin numele său face trimitere la regretatul Guy de Poix, contele corsican, medic stomatolog prin formaţie şi oenolog prin vocaţie, un om care a iubit România cu o pasiune de care nu mulţi dintre noi - români getbeget - putem da dovadă. Alături, în aventura românească, i-a fost - încă de la început - soţia, doamna Mihaela de Poix (care ne-a fost gazdă).
Citeşte şi: Istoria debuşonată a VINULUI românesc
De altfel, aventura "românească" a lui Guy a început cu o fetească neagră degustată la Ceptura, moşită de cel care avea să devină oenologul SERVE - Aurel Rotărescu şi s-a sfârşit, din păcate, într-un cimitir din Dealu Mare, acolo unde contele a dorit să fie înmormântat. Iată un amănunt pilduitor. Construcţia a fost însă solidă: drept urmare, SERVE produce vinuri de calitate şi după dispariţia fondatorului.
Vin comemorativ
Pentru un vin în memoria lui Guy de Poix nu se putea găsi un strugure mai bun decât feteasca neagră. Ar putea fi chiar un simbol naţional, deoarece întruchipează şi aşteptările şi ratările noastre. Are un imens potenţial, prognozat cel puţin teoretic, dar pare deseori dezamăgitoare în execuţie. Feteştile cu adevărat excelente se pot numara pe degetele de la o mână. Foarte, foarte puţin pentru port-drapelul ampelologiei româneşti! Aceast fapt a dat naştere la diverse teorii: că atâta poate strugurele, că e mai bună în cupaje decât monovarietal, că ar fi bună, dar n-ar fi aşa de baricată etc.
Cuvee Guy de Poix
Ei bine, noul Cuvee Guy de Poix este o fetească neagră sută la sută din recolta 2011. E chiar acolo, în mijloc. Aduce o aromatică de fructe negre (duce cu gândul şi la mure şi la dude, dar nici pruna coaptă nu lipseşte) şi picanterii - cafea, tutun, uşoare adieri de vanilie şi piper. Un corp mediu, suculent, cu o senzaţie de catifelare şi de eleganţă. E o fetească feminină, cu o bună persistenţă, fructat-picantă. Îţi vin în minte pastişe din Adela lui Garabet Ibrăileanu, sincer.
Citeşte şi: Vinuri pentru cei care se cred Napoleon
Iniţial, vinul a fost servit ceva mai rece şi, la temperatura respectivă, să fi fost 8-10 grade, părea un vin aproape complet lipsit de taninuri. Adus la o temperatură firească, acestea îşi fac apariţia, însă discret, polişate şi fără a fi intruzive, elegant impletite cu nuanţele condimentate şi de fruct.
Alcool din belşug
O altă realizare notabilă este integrarea procentului uriaş de alcool - 15,5 la sută, nivel legal şi care nu eludează prevederile vreunei legi. Dacă alcoolul este obţinut natural, ca urmare a fermentaţiei, se poate depăşi 15 fără repercursiuni. Nu este singurul vin din România care trece de această ştachetă. Oricum citeşti cu mirare indicaţia de pe contraetichetă, vinul părând mult mai jucăuş decât ar permite-o nivelul mare de alcool. Cat despre preţ, well... nu-i pentru toată lumea (se prognozează a fi undeva în jurul a 150 de lei).
Verdictul
De-a lungul timpului am remarcat o mică ciudăţenie. Nimic nu e mai fecund în discuţiile cu prieteni vechi decât un vin nou. Şi ce vin! În mod cert sare pragul de 90 de puncte, îndrăznesc un 91-92. E acolo sus, printre cele mai bune vinuri româneşti.
Mă bucur că momentul aniversar a fost întregit de lansarea unui vin excepţional, pentru care SERVE merită felicitări!
George Mitea este blogger la lucruribune.blogspot.com.
Date tehnice
În istoria vinului, apariţia soiului Fetească Neagră este poziţionată în urmă cu 2000 de ani. Se presupune ca locul de origine al acestui soi este pe valea râului Prut, în jurul localităţii Uricani, din judeţul Iaşi, unde s-au găsit seminţe datând din acea perioadă.
Specificitatea vinului obţinut din soiul Fetească Neagră îi fascinează pe oenologii, care nu reuşesc să-l recunoască instantaneu, din cauza complexităţii sale, care îi permite diverse interpretări. Specialiştii au reuşit să identifice nişte parametrii fizico-chimici, care să ajute la definirea corectă a acestui soi şi a vinurilor rezultate.
Cine şi unde produce
Feteasca Neagră este cultivată în toate marile zone din România de către majoritatea cramelor, printre care:
Moldova: Cotnari, Crama Gîrboiu, Senator Wine;
Dobrogea: Murfatlar, WineRo;
Muntenia: Domeniile Săhăteni, Vinarte, LaCerta Winery, SERVE, Davino, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, Crama Basilescu, Cramele Halewood;
Oltenia: Domeniile Sâmbureşti, Agricola Ştirbey, Domeniul Coroanei Segarcea, Crama Oprişor, Corcova Roy&Dâmboviceanu;
Transilvania: Crama Liliac şi Nachbil;
Banat: Cramele Recaş şi Petro Vaselo.
