„Nu rupeţi florile!”, „Nu călcaţi pe iarbă”, „Accesul interzis!”, vă sună cunoscut nu-i aşa?! Încă din perioada comunistă am fost învăţaţi să tratăm spaţiile verzi, peticele de iarbă din parcuri sau de pe scuarele stradale ca pe obiecte de muzeu. Sigur, interdicţiile n-au fost niciodată respectate şi tălpile noaste au săpat poteci în cei câţiva centimetri de iarbă verde arsă.
Reacţia normală a unui român, într-un parc din străinătate este să ocolească grijuliu pajiştile verzi, atât de frumoase şi de îngrijite încât par ireale. Imaginile pe care le puteţi admira mai sus sunt dintr-una din grădinile botanice din Bruxelles. Aproape că nici nu mai contează numele de crin pe care îl poartă sau locul unde este situată – la doi paşi de hoteluri cu nume de rezonanţă internaţională. O superbă oază de verdeaţă în mijlocul unei arhitecturi de sticlă şi betoane.
Echilibru
Fără supărare, dar în Grădina Botanică din Galaţi se cultivă mai mult betoane decât plante. Suprafeţele de asfalt depăşesc în centimetri pătraţi spaţiile de verdeaţă, cel puţin la prima vedere.
La Bruxelles există un echilibru între natură, apă, asfalt, construcţii şi statui. Mai mult, oricine poate sta pe iarbă. La prânz, grupuri, grupuleţe de tineri iau cu asalt pajiştile pentru o masă la iarbă verde, sau pentru un pui de somn în aer liber. Picioarele lor desculţe se bucură de gâdilatul ierbii, de soare şi de aer proaspăt.
Evident, în urma lor, nu rămân tone de gunoi, resturi alimentare, ambalaje, mucuri de ţigară, pet-uri şi iarbă pârjolită de grătare, ca la noi în România. Gazonul este foarte bine întreţinut, şi îşi revine imediat.
Natural
Nu aş putea să vă spun ce specii nemaipomenite de plante se cultivă în grădina belgiană. Cert este că totul pare natural nu contrafăcut. Nu am văzut palmieri, cactuşi sau alte specii rare. Boscheţii au un aer „ciufulit”, copacii în floare nu sunt devastaţi, iar în bazinele fântânilor arteziene nu se scaldă nimeni şi nu plutesc gunoaie.
În schimb, într-un iaz la capătul parcului am văzut înotând peşti uriaşi, broscuţe şi câteva gâşte şi raţe, în care nimeni nu aruncă cu pietre şi nimeni nu încearcă să le prindă. Atmosfera de-a dreptul idilică, în imediata vecinătate a uriaşului Hotel Sheraton era desăvârşită de prezenţa unei familii de raţe. Mama îşi scosese boboceii la plimbare şi se pregătea să-i „dea la apă”. Nu părea să-i pese de bliţurile aparatelor foto ori de tinerii care se relaxau în parc. Civilizaţia îşi spune cuvântul.
Explicaţii foto:
1 - Seamănă, cu Grădina noastră Botanică? Parcă nu prea
2 - Liber la stat pe iarbă
3 - În mijlocul capitalei Uniunii Europene, la doi paşi de marile hoteluri Sheraton şi Hilton, o raţă şi-a scos boboceii la plimbare pentru prima lecţie de înot.
4 - O oază de verdeaţă şi relaxare în natură în mijlocul unui modern oraş european
5 - Jetul fântânii arteziene se ia la întrecere în înălţime cu Hotelul Sheraton
