Cele mai neobişnuite varietăţi de bere
Foto: Cea mai veche bere

Cele mai neobişnuite varietăţi de bere
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Întotdeauna este binevenită o bere. Dar v-aţi întrebat vreodată ce conţine această licoare brună sau blondă, cu gust amărui? Sau ce efecte are asupra sănătăţii? Din cele mai vechi timpuri, oamenii au preparat bere, pentru gustul plăcut, dar şi pentru virtuţile curative. Cercetările moderne au confirmat aceste proprietăţi, berea fiind declarată aliment şi medicament. Cu condiţia să fie consumată cu măsură.

Bere se fabrică în toată lumea şi fiecare populaţie o face din ceea ce are la îndemână, resursele locale determinând tipul berii. În mare, e vorba despre fermentarea unui lichid ce conţine amidon - ăsta fiind principiul de bază. De aici, pornesc variaţiile - foarte numeroase - căci amidonul poate proveni din variate surse vegetale, fermentarea se poate face şi ea cu ajutorul a diferite tipuri de drojdie, iar produsului fermentării i se pot adăuga fel de fel de alte ingrediente, care au un efect profund asupra gustului, aromei şi altor însuşiri ale produsului final.

Cea mai veche bere

Berea atestată ca fiind „cea mai veche” a fost descoperită în 2010 de scafandrii ce investigau un vas scufundat pe fundul Mării Baltice. După ce au studiat sticlele descoperite în apropiere de Insulele Åland, experţii au concluzionat că temperatura scăzută de la fundul mării şi lipsa luminii au contribuit la conservarea berii pănă în zilele noastre. Nava în care au fost găsită berea s-a scufundat între anii 1800 şi 1830, conform analizei experţilor.

Prelungeşte viaţa

Cercetători de la universitatea americană Rice oferă consumatorilor de bere noi motive să ciocnească paharele. Aceştia susţin că au inventat berea care poate prelungi viaţa. Echipa a creat un tip de drojdie modificată genetic, care fermentează berea şi, în acelaşi timp, produce reservatrol. Această substanţă este un compus natural care se găseşte în diferite plante, printre care strugurii şi arahidele. BioBerea, aşa cum a fost numită, are trei gene regăsite în drojdia de bere specială, care produc resveratrol (substanţă aflată şi în vinul roşu), care este recunoscută pentru faptul că protejează împotriva cancerului, diabetului, maladiei Alzheimer şi a bolilor legate de îmbătrânire.

Berea afrodiziacă

În Bavaria, un producător a creat prima bere “sexi”, o licoare ce nu numai că este capabilă să crească libidoul consumatorilor, ci şi fertilitatea şi potenţa. Când instalaţia automatizată a producătorului Jurgen Hopf s-a blocat, acesta, înainte să rezolve problemele tehnice, a gustat din berea produsă artizanal şi a descoperit că această bere era diferită de cele pe care le producea înainte. Potrivit declaraţiei berarului, la Oktobefest-ul din 2007, berea lui a reuşit s-o "trateze" de infertilitate pe o femeie. "Este o poţiune miraculoasa", a declarat el, convins ca "Erotik Bier" se va dovedi chiar mai bună decât Viagra.

Cea mai ciudată bere

Un alt sortiment de bere, denumit Celest Jewel, include în reţeta sa de preparare o anumită cantitate de praf lunar şi a fost lansat pe piaţă de o companie americană cu scopul de a celebra echinocţiul de toamnă din 2013. Potrivit creatorilor săi, Celest Jewel are o aromă de "malţ cleios, pâine prăjită, caramel fin" şi "un uşor gust de ierburi amărui". Praful lunar conţine în principal minerale şi sare, ajutând procesul de fermentare a drojdiei, oferind totodată "o aromă telurică subtilă, dar complexă".

Cea mai scumpă bere

Recordul pentru „cea mai scumpă bere” a fost stabilit pe data de 3 noiembrie 2010, atunci când prima sticlă din berea „Antarctic Nail Ale” a fost vândută contra sumei de 800 de dolari. Această bere specială a fost produsă într-o ediţie limitată, de numai 30 de sticle, deosebindu-se de toate celelalte băuturi prin faptul că apa folosită în procesul de producţie provenea de la un gheţar din Antarctica.

Şi... bere ce poate fi consumată în spaţiu!

Doi antreprenori australieni speră să poată duce berea până în spaţiul cosmic. Ţinând seama de evoluţia rapidă a noii afaceri a turismului spaţial, cei doi au dezvoltat o bere mai tare, despre care afirmă că va putea fi băută în condiţiile speciale existente la bordul navelor spaţiale. Deşi, în ceea ce priveşte gustul, actuala reţetă e potrivită pentru o bere băută în spaţiu, sunt necesare mai mai multe studii şi teste; printre altele, cercetătorii vor să afle care este impactul alcoolului asupra corpului în condiţii de gravitaţie zero.

Sursa, descopera.ro şi sites.google.com/site/elixirultineretii/

 

Berea ca monedă

Sumerienii au conceput primele documente scrise din istoria omenirii, acestea constând în scrijelituri pe tăbliţe de argilă. Cele mai vechi scrieri descriu taxele încasate de autorităţile religioase şi salariile plătite de acestea, iar simbolul ce desemna berea este o prezenţă constantă, alături de cele pentru grâne, textile şi animale.

Berea reprezenta o monedă importantă în societatea sumeriană, fiind folosită pentru a plăti majoritatea serviciilor. Arheologii au descoperit inscripţii pe mormintele sumeriene ce sugerau că berea era folosită ca monedă chiar şi în cazul înmormântărilor.

 

Preoţii erau recompensaţi cu bere drept mulţumire pentru ceremoniile ce facilitau drumul spre celălalt tărâm. Cercetătorii au descoperit că o înmormântare „costa” în jurul anului 2.900 î.e.n. şapte urcioare de bere, acest preţ fiind apoi redus de regele Urukagina la trei urcioare de bere în urma unor revolte.

În Egipt, la fel ca în Mesopotamia, taxele erau plătite către templu sub formă de cereale şi bere, acestea fiind apoi folosite pentru a finanţa diferite lucrări de interes public şi pentru a plăti salarii.

La fel ca în Mesopotamia, berea apare în scrierile egiptene încă din primele documente ale acestei civilizaţii.

Dacă acum câteva decenii se credea că piramidele au fost construite de sclavi, dovezile istorice arată că muncitorii erau angajaţi ai statului, fiind plătiţi pentru eforturile lor. Arheologii au descoperit că muncitorii care au construit aceste edificii grandioase au fost recompensaţi pentru munca lor prin bere. Dovezile descoperite în apropiere de piramide arată că raţia unui muncitor obişnuit în jurul anului 2.500 î.e.n. consta în trei sau patru pâini şi două urcioare ce conţineau aproximativ patru litri de bere. La fel ca în zilele noastre, cei aflaţi în poziţii de conducere aveau un „salariu” mai mare. (descopera.ro)


CITEŞTE ŞI: Fizică şi chimie în bucătărie: GASTRONOMIA MOLECULARĂ, mâncarea viitorului (VIDEO)

Citit 810 ori Ultima modificare Marți, 10 Februarie 2015 12:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.