După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1945, echipele specializate româneşti au ridicat din teren nu mai puţin de 824.690 de mine. La acestea s-au adăugat 24.954 de grenade, 378.338 de proiectile de tun şi obuzier, 1.025.300 de cartuşe, 78.337 de lovituri de brandt, 1.058 de bombe de avion şi 8.259 de rachete antitanc. Dacă muniţia obişnuită de infanterie era mai greu de folosit, obiectele explozive erau concepute special pentru a ucide şi mutila în masă. Au mai fost ridicate de pe câmpurile de luptă 279 de tancuri, 11 tunuri, 24 de aruncătoare de mine şi 15 arme automate. Este evident că România a fost un obiectiv interesant în politica marilor puteri, din moment ce aproximativ două divizii de tancuri distruse au fost abandonate pe câmpuri. Logic, cele funcţionale sau reparabile au fost ridicate de către sovietici, pentru utilizare sau ca pradă de război.
Războiul a reuşit să producă nenorociri şi după încheierea ostilităţilor - 1.548 de români au fost ucişi şi alţi 2.549 au fost răniţi. Cei mai mulţi erau ţărani dornici să-şi are ogoarele, dar care aveau parte de întâlnirea cu temutele mine. Nici militarii trimişi să cureţe terenurile scăpat de uneltele morţii. S-au înregistrat 54 de morţi şi 105 răniţi, plăgile fiind grave, din cauza cantităţilor mari de explozibil. Pierderile au fost deosebit de mari, dacă se ţine cont că efectivul total folosit la deminări a fost de doar 1.095 de persoane. Sacrificiile echipelor de deminare n-au fost însă în zadar şi alte multe accidente au fost evitate.
Urmările războiului se simt însă şi astăzi, prin proiectilele rămase îngropate, care încă produc victime.
sursa historia.ro
