În prezent, ruinele oraşului se află pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în judeţul Constanţa. Histria a fost întemeiată de coloniştii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.Hr. (după Skymnos), ca port la Marea Neagră şi distrusă prin secolul al VII-lea d.Hr. de invaziile avaro-slave.
Milet. Oraș antic grecesc
| Situat pe coasta de vest a regiunii Anatolia, Turcia
| A fost întemeiat de ahei
| A fost distrus de perși în 494 î.Hr.
| S-a eliberat de sub stăpânirea persană și a fost refăcut, devenind în secolele IV-II î.Hr., unul dintre principalele centre comerciale, ale artei și culturii elenistice
Histria a jucat un rol important prin participarea la revolta oraşelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, la războiul împotriva Bizanţului şi la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor. În jurul anului 260 i.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge oraşului Byzantion controlul asupra portului Tomis.
Oraşul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1.300 ani, începând cu perioada greacă şi terminând în perioada bizantină. În perioada greacă, oraşul era format din două părţi distincte, acropola şi aşezarea civilă, după un model întâlnit în oraşele antice greceşti, structură care a fost menţinută pană la abandonarea oraşului în secolul VII. Unul din motivele abandonării oraşului este şi colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razim-Sinoe.
În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul oraşului, reprezentat de un vultur pe un delfin spre stânga.
Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost iniţiate în 1914 de către Vasile Pârvan. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice de la Histria, Vasile Pârvan a descoperit o inscripţie intitulată Horothesia, care evidenţia graniţele teritoriul histrian în vremea lui Traian. Săpăturile au fost continuate sub conducerea lui Scarlat Lambrino, Emil Condurachi şi Dionisie M. Pippidi. Cercetarea continuă şi în prezent, finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor, sub conducerea lui Alexandru Suceveanu.
Numele cetăţii Histria (Istria în limba greacă), e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Aşezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare (numai partea vestică a zidului cetăţii avea 10 turnuri şi două porţi, era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau şi termele construite în epoca romană, străzile erau pavate cu piatră, şi poseda atât instituţii de educaţie fizică (gymnasion), cât şi cultural-artistice (museion).
Se poate vizita Muzeul de Arheologie „Histria” unde se găsesc o mulţime de basoreliefuri, o colecţie impresionantă de amfore şi altare vechi de peste 2000 de ani, chiar şi o parte din faţada de marmură a templului închinat “Marelui Zeu”, zidul de apărare al cetăţii, prevăzut cu turnuri şi bastioane, ruinele templelor greceşti foarte bine conservate, câteva străzi pavate, locuinţe, mai multe bazilici creştine datând din secolul VI d.Hr., templul Afroditei, templul lui Zeus, forumul, piaţa, reţeaua stradală şi chiar câteva conducte de canalizare.
Sursa: historia.ro
