Din colecția ”Cele mai clare poezii rămase tablou” (!) din primul bang al aventurii noastre/ cu apă, foc şi aer şi pământ, hrănim speranţe şi pornim (îndată)/ prima suflare-a morilor de vânt (!) (!) ncă din primul scutec dăm urlare/ că suntem Centrul Tot(ului) pe Veci, că Alfa şi Omega sunt Nimic(uri)/ pe care poţi oricând să le dezlegi şi să le laşi la voia întâmplării/ cum Cine (?) lasă câinii vagabonzi (!) (!) dar n-avem ochi s-aflăm câte nimicuri/ se gudur ...

Da, eu am mai fost Aici, Doamne!... Pe dinafară, această Căsuţă nu mai arată ca Atunci, însă pe dinăuntru-i la fel! Cum spuneam în ziarul de ieri, pe peretele din fund al tindei care desparte două Odăiţe, într-o ramă simplă, văd un Manuscris al meu, din anul 1984!... Doamna Ta îmi face cunoştinţă cu soţul dânsei, şoferul amabil şi aproape octogenar, cred! Acesta se prezintă scurt: „Vasile Botez”... şi continuă clar cu „stai jos, pe scaunul acela, la masa aceea, ...

Din colecția ”Cele mai clare poezii rămase tablou” Din locul în care mă aflu în fiecare secundăvăd cel mai bine cum se apropieşi cum se înfăşoară funia de par şi laţul de gât,cum se opreşte şi îngheaţă sângele în dropie,cum calea laptelui stă-n echilibru precarşi cum tot Unu (se) face urât,din ce în ce mai urât,de parcă privirea nu a fost niciodată rotundă!Vezi cum animalul îşi devoră părinţii şi puii,cum cubul seduce şi ronţăie sfere,cum inima pâlpâ ...

Coborâm în staţia de lângă unde a fost Autoservice! Văd, spre şi mai marea mea surprindere, că doamna Ta mă invită/îndrumă către Drumul de Centură! Zău că nu-mi dau sama ce pupăza/naiba se-ntâmplă cu structura mea fizico/sufletească, ori cu aceea ştiinţifico/fantastică, ori cu aceea aeriană/terestră şi navală! Nici un robot nu poate percuta în asemenea hal de supus şi precis! Chiar şi un automat e mai prudent, mai face „gât”, mai refuză, mai piuie, mai trânte ...

Din colecția ”Cele mai clare poezii rămase tablou” În leagănul de pe picioarele mamei/ am auzit (prima oară) cât de mic sunt!// Sub copacul acela uriaş/ am văzut (a doua oară) cât de mic sunt!// În ochii păsării aceleia ucise/ am văzut (a treia oară) cât de mic sunt!// Lângă strigătul cântat al greierului aceluia/ am auzit (a patra oară) cât de mic sunt!// Citind "la steaua" lui Eminescu/ am văzut (a cincea oară) cât de mic sunt!// Alergând cu cercul prin sângele ...

Da, sigur că da... doamna Ta începe să se plieze, să se replieze, să-mi descopere şi să-mi acopere Vulnerabilitatea şi Naivitatea! Se observă tocmai de Acolo, din „Domeniul Înalt al Geometriei”, vorba poetului Ion Barbu, cum această Stranie şi Autentică doamnă Paralelă cu Modernitatea, dar atinsă de Morbul Imediateţii, vrea să fie prima care mă poartă şi mă arată prin Târg şi pe la Moară, prima care Divulgă şi culege Fructele unui Secret rostit şi scris de Emines ...

"Cele mai clare poezii rămase tablou"  Încet şi în şoaptă, să nu tulburămcuvintele vii şi cuvintele moarte din Inima Pădurii,mergem tocmai acolo, să ne căutăm urmelepe care le-am lăsat... sau pe care le-am uitat...!Îţi mai aduci aminte ce noapte era,şi ce fel de întuneric era, şi ce fel de lună nu era,şi ce fel de stele nu erau,şi ce fel spuneai: sunt minunată, eşti minunat?!Şi spuneai, şi spuneai, şi tot spuneai,chiar dacă nu te vedeam, chiar dacă nu mă vedeai,ch ...

O rog pe doamna Ta să ia loc pe scaunul de la biroul meu! E total nedumerită! O rog pe doamna Ta să deschidă computerul! Îl deschide! E tot nedumerită! O rog pe doamna Ta să deschidă fişierul cu numele meu! Tace... şi face! Parcă-i un automat de sex opus! Văd că se pricepe! O rog să deschidă o pagină nouă! O face şi p-asta! Şi o rog să scrie/tasteze în locul meu... după dictarea mea! Aşa, să-i piară îndoiala din cutia cu creier! Şi iată ce-i dictez! „Doamna Ta, zi b ...

"Cele mai clare poezii rămase tablou"  (!) doamna mea din valea scurtă, doamna mea din valea lungă,doamna mea din valea dreaptă,/ doamna mea din valea strâmbă -io-s (cu noaptea-n cap şi sigur) spre cutia cu lumină,poate o mai fi oleacă, pân-acolo (?) să-(mi) ajungă,până când (?) vom sta-mpreună: tu... pe câmp, şi eu... pe câmpă,si(n)guri şi păziţi de-o steauă simplă, vecinică şi plină (!)(!) doamna mea din dealul verde, doamna mea din dealul veşted,doamna mea din d ...

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) mama scrie prin grădină,/ tata scrie prin ogradă -scriu cu sapa, cu lopata,/ scriu cu sufletul, cu gândul -mama ştie, tata ştie/ că, odată şi odată,vine vremea de citire,/ când, visând-o şi visându-l,ca şi cum ar fi aievea,/ le rostim învăţătura:cum să ne sfădim cu Zmeul,/ cum să ne jucăm de-a dura,cum să aşteptăm Ilene/ la pârleaz şi la fântână,cum să respectăm părinţii,/ cum să ştim limba română ...