De ce stai aşa buzău?/ parcă te-a pălit bacăul!
ori ţi s-a urât cu bine?/ hai, senină-te la faţă
c-a trecut viaţa la vale/ de când hăul şi pârăul,
moartea-i la un milimetru.../ bucură-te, nătăfleaţă!
De ce stai aşa de acru/ la figură şi la vorbă?
hai, azvârle cătrăneala!/ eşti urât ca ăla-n lemne!
du-te şi deschide uşa!/ tu nu vezi că face semne?
cântă-i de primire, cântă-ţi/ bucuria la teorbă!
De ce stai ca blegul? pune/ mintenaş de cafeluţă,
pune în chesea dulceaţă.../ ea-i mireasa generală...
ea e singura salvare.../ costă doar o părăluţă...
hai, invit-o, să nu plece,/ că ea-i ultima scofală!...
Ce lumină ai pe faţă!/ parcă eşti scos din cutie!
nu ai grijă pentru mâine.../ nu ai of şi nu ai vai...
zi mersi şi bogdaproste.../ ai uitat orice tulai!...
Vezi ce de bună-i şi ce bine-i?/ te invidiez, bădie!
