* Viceprimarul Mircea Cristea: „Primarul, viceprimarii şi oamenii care lucrează în Primărie nu au farfurii zburătoare; şi noi mergem pe aceleaşi străzi” * „Aglomeraţia la ore de vârf pentru Galaţi este un dat, nu ai cum să faci şosele peste blocuri sau case” * „Nu poţi face omletă fără să spargi ouă * „Săpăm, enervăm lumea un an de zile, dar după ce terminăm oamenii or să aprecieze că s-a făcut ceva” * „O viaţă de-acum încolo n-o să ne mai doară capul de ţevi” *
- Domnule viceprimar, gălăţenii sunt nemulţumiţi de modul în care se circulă în Galaţi şi dau vina pe ISPA. Sunteţi responsabilul ISPA la Galaţi. Cine e de vină pentru blocarea oraşului?
- Circulaţia grea se datorează faptului că în Galaţi sunt 75.000 de maşini. Dacă le pui pe cei 300 de km şi ceva de străzi asfaltate o să vedeţi că nu încap una în spatele celeilalte, trebuie să le aşezi pe mai multe rânduri. Galaţiul nu mai e cel din ’87, când circulau doar autobuzele. Aglomeraţia la ore de vârf pentru Galaţi este un dat, nu ai cum să faci şosele peste blocuri sau case. La anul, când asfaltăm Traianul, o să se degreveze şi Domnească şi Coşbuc.
- Un cititor propunea ironic „să fie spartă şi Domnească în aşa fel ca pe direcţia nord-sud să nu mai fie nici o arteră circulabilă, la fel şi Calea Prutului, ca să se rezolve şi direcţia est-vest”. Realitatea este că sunt deschise mai toate marile artere ale oraşului: Coşbuc, Basarabiei, Traian. Cum a fost stabilit graficul de lucru la străzi?
- Dacă nu eşti obişnuit să se lucreze pe străzi aşa cum ar trebui să se lucreze ca să le întreţii, vin mucaliţi care spun: „hai închide şi Domnească şi ai închis subiectul”. Primarul, viceprimarii şi oamenii care lucrează în Primărie nu au farfurii zburătoare; şi noi mergem pe aceleaşi străzi.
Pentru mine este o experienţă foarte interesantă închiderea străzilor, pentru că îmi caut drum prin Galaţi pe străzi pe care nu am fost niciodată. De multe ori, în străzile din jurul bdului Coşbuc mă opresc pentru că aproape toată zona e şantier numai pe ISPA.
Noi dacă reuşim să închidem cea mai mare parte a străzilor dintre Domnească şi Coşbuc, traversând Traian, pe axa nord-sud rezolvăm problema, iar pe est-vest în proporţie de 75 la sută. Traian nu s-a făcut de mult pentru că nu avea sens să băgăm 7 sau 8 milioane de euro să-l asfaltăm în condiţiile în care urma să spargem asfaltul ca să punem ţevile.
Trei sferturi dintre problemele din Valea Oraşului sunt cauzate de zona Traian, din dreptul Parcului Rizer, unde instalaţia are o sută de ani. Săpăm, enervăm lumea un an de zile, dar după ce terminăm eu cred că oamenii or să aprecieze că s-a făcut ceva.
Decât să spună mucalitul „ăştia nu fac nimic”, mai bine să spună: „ăştia fac prea mult şi ne enervează”. Dacă nu putem să circulăm o lună sau nu putem merge cu viteză dintr-un capăt în altul al oraşului este din cauză că foarte mulţi ani nu s-a intervenit serios. La anul în vară e gata. Cât trăim n-o să ne mai doară capul de ţevi.
- Cine anunţă gălăţenii ce străzi sunt în lucru?
- Nu cred să se fi închis o stradă şi să nu se trimită la presă. Când se dă permis de intrare pe o stradă, discutăm şi cât durează lucrările. Cât timp şi cum afectezi circulaţia e o chestiune fundamentală, la baza tuturor deciziilor. Ne chinuim să închidem cât mai puţin.
Trebuie să intrăm pe Faleză aproape de noul sens giratoriu de la bac să facem un cuplaj, dar nu putem face chesonul fără să oprim circulaţia. Vrem să dărâmăm doi metri de gard în parcarea de la Grădina Botanică – o să-l reparăm – şi o să trecem circulaţia prin curtea Grădinii Botanice. Va dura puţin.
- Constructorii respectă graficele de lucrări?
- E un control de trei sau patru ori mai strict decât cel standard. Nu poţi să faci omletă fără să spargi ouă, nu poţi să faci lucrări pe 132 de km de străzi fără să simtă nimeni. Ţevile nu trec prin aer, trebuie să sapi. Punem ţevi, poate nu suntem perfecţi în modul în care planificăm sau cum controlăm cât de repede se termină, dar facem ceva.
La anul o să se uite şi o să spună că am reparat 132 de km de străzi, am făcut o staţie de epurare nouă, o groapă de gunoi ecologică, colectarea selectivă.
- De ce durează uneori şi o lună până când se asfaltează?
- Constructorii trebuie să asfalteze tot ceea ce sapă. Nu stă nicio stradă deschisă aiurea. În anumite zone există pretenţia că pe toată durata probelor de presiune şantierul să rămână deschis şi asta dă senzaţia „uite ăştia nu fac nimic”. Nu te repezi să închizi şantierul, te asiguri că nimic din ceea ce ai pus sub pământ nu va suporta vreo stricăciune.
- De ce miroase oraşul?
- Nu are nicio treabă cu lucrarea. Canalizările nu sunt deschise, şi nu înseamnă că dacă deschizi un capac iese mirosul afară. Avem un vânt ciudat, rar, din nord-vest, care a băut câteva zile. De vină e crescătoria de la Vădeni.
- Cât de mari sunt întârzierile la lucrările ISPA?
- Există întârzieri ca pe orice şantier, când ai un volum de lucru de aproape o sută de milioane de euro care înseamnă investiţiile Galaţiului pe vreo şase ani. Dar nu este o întârziere care să îngrijoreze foarte tare. Niciunul dintre proiecte nu depăşeşte termenul limită de 31 decembrie 2010.
Sunt multe locuri unde e greu de săpat şi unde o lucrare pe care îţi propui să o faci în 3 zile îţi ia 30. Dar este cea mai mare lucrare ISPA din România. Cheltuim şi câte trei milioane de euro pe lună. Toate celelalte proiecte mari au eşuat, ca Bucureştiul de exemplu. În schimb, ISPA Galaţi este pe cale de a deveni o poveste de succes.
