Copaci mutilaţi de toaletări, cioate rămase de pe urma tăierii unor arbori ce păreau sănătoşi şi viguroşi, un Galaţi prăfuit şi gri, dar care în statistici dă pe-afară de spaţii verzi, toate aceste probleme reale au fost puse pe tapet în cadrul dezbaterii publice organizate de Comunitatea "Curăţăm Galaţiul" în parteneriat cu "Radarul Copacilor - Galaţi".
Dezbaterea "Spaţiul verde din Galaţi: cantitate, calitate, necesitate" a reunit, sâmbătă, 3 februarie, la aceeaşi masă, reprezentanţi ai unor ONG-uri, bloggeri, oameni cu interes pentru comunitate şi verdele urban, dar şi factori de decizie din administraţia locală. Participanţii au putut afla că, din vara anului trecut, Primăria Galaţi beneficiază de serviciile unui evaluator extern, cu studii silvice, care analizează starea fito-sanitară a copacilor şi recomandă ce trebuie făcut cu fiecare copac în parte. Şi că s-au alocat bani pentru actualizarea registrului spaţiilor verzi, în condiţiile în care, potrivit ultimelor date, în Galaţi ar fi 24 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.
Cele mai multe răspunsuri le-a dat Bogdan Ardean, directorul general al SC Gospodărire Urbană SRL, care a explicat că firma pe care o conduce intervine pentru toaletarea şi tăierea copacilor în baza comenzilor venite de la Primărie, care, la rându-i, răspunde la sesizările cetăţenilor. Când i s-a atras atenţia că, adesea, în urma toaletărilor, cu greu se mai poate vorbi de copaci vii, Bogdan Ardean a replicat că, deşi par măcelăriţi, arborii îşi revin.
Unde ajung arborii tăiaţi
Bogdan Ardean a susţinut că arborii care aparent sunt sănătoşi şi viguroşi pot fi în realitate bolnavi şi din acest motiv sunt tăiaţi. "Nu e ca în pădure! În zona urbană, arborii trecuţi de 60 de ani de viaţă încep să creeze probleme", a punctat el adăugând că, din o mie de intervenţii efectuate anul trecut, Gospodărire Urbană a primit o singură amendă de la Garda de Mediu. Întrebat cât câştigă societatea de pe urma tăierilor de copaci, directorul a răspuns că buştenii devin lemne de foc pentru cei nevoiaşi, iar crengile ajung la Ecosal, unde sunt tocate şi transformate în compost.
Ardean a atras atenţia asupra plantărilor făcute pe domeniul public de cetăţeni. "Din punctul meu de vedere, pe domeniul public urban ar trebui copaci cu rădăcină pivotantă, care se duce în jos şi fixează copacul. Rădăcina radială, cum are teiul, din păcate, se duce în toate părţile. Plantând un copac cu rădăcină radială pe marginea străzii, în momentul în care vor fi intervenţii asupra carosabilului sau a trotuarului, îi va fi secţionată rădăcina, într-o anumită măsură. Va fi dezechilibrat şi şubrezit şi va cădea sigur la un moment dat!", a spus Ardean.
Concluzii
Cea mai importantă dintre concluziile dezbaterii (care ar fi putut dura zile în şir) a fost legată de transparenţa deciziilor în privinţa arborilor şi a spaţiilor verzi. "Oamenii sunt îngrijoraţi pentru că senzaţia este că lucrurile se fac în cel mai bun caz iresponsabil. Soluţia ar fi de a face procesele decizionale mult mai transparente", a propus profesorul Doru Căstăian. De cealaltă parte, Bogdan Ardean şi-a arătat deschiderea faţă de orice formă de voluntariat şi implicare în privinţa spaţiilor verzi.
