(!) luminiţă verde, luminiţă chiră,/ sufletul mi-i galben, abia mai respiră,/ trebuie-i degrabă geană de la tine,/ să mai întârzie, să se mai aline (!)
(!) luminiţă albă, luminiţă mare,/ sufletul meu intră-n metaforizare,/ dă-i o rază mică, poate mai rămâne/ înc-o dimineaţă să te mai îngâne/ şi să-ţi mai sărute strălucirea-n rouă,/ luminiţă plină, luminiţă nouă (!)
(!) luminiţă chiră, luminiţă lungă,/ sufletul meu cere dangătul în dungă/ al mijirii dinspre steaua ta, lumină/ care n-asfinţeşte, care nu se-nclină,/ care n-o să fie luminiţă neagră,/ scrisă pe tăcerea lutului-tanagră,/ scrisă pe divina noastră tragedie,/ dac-o fi să moară nunta-n viu şi-n vie (!)
(!) sufletul meu cată umbra ta în jururi,/ luminiţă simplă, sacră şi de-a pururi (!)
