Evaluaţi acest articol
(20 voturi)
8 comentarii

Până pe 4 octombrie, administraţia locală aşteaptă ofertele din partea constructorilor interesaţi să execute lucrările de "Reabilitare zonă istorică municipiul Galaţi - Reabilitare imobil strada Domnească nr. 58". Valoarea estimată a contractului scos la licitaţie este de 7.043.775 de lei cu TVA, adică peste 1,5 milioane de euro, iar criteriul de atribuire este "preţul cel mai scăzut".

"Clădirea aminteşte de parfumul vremurilor în care strada Domnească, lungă, largă, pavată cu piatră cubică, era o stradă a elitei, a celor care, de-a lungul timpului, au ridicat oraşul Galaţi la rangul de cel dintâi port al ţării, al doilea ca putere în economia României după Bucureşti", aşa scrie Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, despre imobilul situat pe strada Domnească nr. 58. Inclusă pe Lista Monumentelor Istorice gălăţene (cod GL-II-m-B-03017). clădirea face parte din "Ansamblul urban strada Domnească", o zonă istorică protejată, şi este încadrată de două superbe construcţii de patrimoniu: Palatul Administrativ - monument de importanţă naţională, operă a lui Ion Mincu, părintele arhitecturii româneşti, şi Casa "Damian Drăgănescu" - monument istoric de importanţă locală.  

Datat la 1872, an înscris şi pe frontispiciul său degradat, edificiul care a găzduit cândva Pârcălăbia şi apoi Prefectura judeţului Covurlui, iar apoi, până la naţionalizare, s-a aflat în proprietatea fiului premierului Bulgariei din perioada primului Război Balcanic, va trebui să devină, până la finele lunii martie 2020, primul monument istoric din patrimoniul Galaţiului reabilitat cu bani europeni şi transformat în muzeu.

24 de luni de la semnare

Aşa cum aţi putut citi în ziarul "Viaţa liberă", pe 19 aprilie 2018, Primăria municipiului Galaţi a semnat contractul de finanţare pentru proiectul "Reabilitare Zonă istorică, Municipiul Galaţi - Reabilitare imobil strada Domnească nr. 58", în valoare de 9.597.016 lei, derulat în cadrul Programul Operaţional Regional 2014-2020. Din valoarea totală, 8.157.464 de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, 1.247.612 de lei - bani nerambursabili de la bugetul de stat, iar 191.940 de lei - contribuţia de doar doi la sută de la bugetul local al Galaţiului. Obiectivele specifice ale proiectului european sunt "restaurarea, consolidarea şi conservarea imobilului în vederea organizării unor expoziţii temporare (spaţii multifuncţionale pentru expuneri şi manifestări interactive), inclusiv amenajarea peisagistică exterioară, dotarea imobilului şi promovarea şi punerea lui în valoare ca monument istoric". Conform contractului, municipalitatea are la dispoziţie 24 de luni pentru a salva clădirea cu faţada roasă până la cărămidă şi geamuri sparte, mâncată de igrasie, degradată şi sluţită de trecerea anilor, dar mai cu seamă de nepăsarea proprietarilor şi a chiriaşilor.

Dezastru

Un cablu amplasat în bătaie de joc retează anul 1872, înscris pe arhitrava frontonului de la intrare. După cum scrie Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în capitolul "Casa Geshov - o istorie necunoscută a unui monument istoric din Galaţi", cuprins în volumul "Comunitatea bulgară din Galaţi - Istoria familiei Geshov", 1872 este fie anul începerii construcţiei, fie cel al finalizării. Treptele măcinate de la intrare, zidurile cu tencuiala căzută, pe care apele meteorice şiroiesc în voie în lipsa burlanelor, prevestesc dezastrul dinăuntru.

Într-una dintre încăperi am găsit o groapă de jumătate de metru, lăsată după ce s-au executat nişte intervenţii! Pereţii cu tencuiala deteriorată sau afectată de infiltraţii şi de igrasie poartă urmele caloriferelor care au explodat într-o iarnă. Construcţia a fost recompartimentată de chiriaşi în mod arbitrar. Zugrăvelile sunt stridente, luminatorul central a suferit modificări de poziţionare, iar mizeria este la ea acasă.

Situaţia este, însă, mai gravă decât se vede cu ochiul liber. Conform documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii votate de Consiliul Local, "spaţiul este nefuncţional, iar utilizarea defectuoasă a spaţiilor închiriate a dus la o uzură avansată a imobilului. Finisajele interioare şi exterioare sunt îmbătrânite şi afectate în proporţie de 90 la sută, zidăriile interioare şi exterioare şi şarpanta din lemn sunt deteriorate, tâmplăria din lemn este exfoliată, degradată, iar geamurile nu respectă forma şi materialele originale".

Edificiul prezintă "degradări ale structurii de rezistenţă", conform expertizei tehnice, fiind "încadrat în clasa II de risc seismic".

Ce lucrări vor fi executate

Prin licitaţia lansată, Primăria caută un constructor care să execute "lucrări specifice clădirilor destinate activităţilor artistice şi culturale".

Este vorba, în primul rând, de intervenţii la structura de rezistenţă a clădirii: consolidarea fundaţiilor din piatră şi a pereţilor structurali din cărămidă, repararea fisurilor, înlocuirea planşeelor din lemn, refacerea şarpantei şi înlocuirea învelitorii. Vor fi refăcute tencuielile şi luminatorul central, vor fi înlocuite instalaţiile de alimentare cu apă, canalizare şi cele electrice, vor fi montate centrală termică pe gaze şi echipamente pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc şi antiefracţie.

Monumentul îşi va recăpăta elementele decorative distruse, va avea din nou pardoseli din lemn de stejar şi de marmură şi va fi amenajat cu mobilier adecvat stilului arhitectural şi decorativ. În armonie, spaţiul din jurul clădirii va fi, de asemenea, sistematizat şi reamenajat, e drept, prin sacrificarea câtorva locuri de parcare, pentru a face loc unui mic parc.

Destinaţia finală a clădirii va fi aceea de muzeu. La demisol vor funcţiona şapte spaţii de expoziţie şi o sală de vernisaj, iar la parter - patru săli de expoziţie, o sală video, o sală de vernisaj şi un pavilion multifuncţional.

Diplomaţia bulgară, interesată de clădirea din Galaţi

Destinaţia de muzeu, plănuită pentru edificiul din strada Domnească nr. 58, este demnă pentru un imobil cu o vechime de 146 de ani, cu o istorie impresionantă, de care s-a arătat interesată şi diplomaţia bulgară! Şi asta pentru că ultimul proprietar al imobilului înainte de naţionalizare a fost Evstratie Ivan Geshov, fiul prim-ministrului Bulgariei în perioada primului Război Balcanic.

În aprilie 2016, ambasadorul Republicii Bulgaria în România, Excelenţa Sa Aleksandar Filipov, dr. Iavor Stoyanov, consilier al Ambasadei Republicii Bulgaria în România, şi prof. univ. dr. Aneta Mihaylova, de la Institutul de Studii Balcanice din Bulgaria, au participat la lansarea volumului "Comunitatea Bulgară din Galaţi. Istoria familiei Geshov", lucrare care cuprinde şi capitolul "Casa Geshov - O istorie necunoscută a unui monument istoric din Galaţi", semnat de Marius Mitrof.

Cine a fost ultimul proprietar

Potrivit lui Marius Mitrof, Evstratie Ivan Geshov, născut la Plovdiv, în ianuarie 1884, este fiul lui Ivan Evstratie Geshov, care provenea dintr-o cunoscută familie de negustori şi bancheri, ale cărei afaceri s-au extins la Viena, Constantinopole şi Manchester. Ivan Evstratie Geshov, care a studiat la Owens College şi la Victoria University, a devenit, după eliberarea Bulgariei, unul dintre liderii Partidului Liberal din Estul Rumeliei, iar cu un an înainte de naşterea fiului său s-a mutat cu familia la Sofia, ocupând postul de director al Băncii Naţionale Bulgare. "A avut diferite funcţii politice, culminând cu cea de prim-ministru al Bulgariei în perioada 1911-1913. Administrarea cu mână de fier a averii moştenite, simţul onoarei şi al datoriei au fost transmise şi fiului său Evstratie Ivan Geshov", scrie Marius Mitrof.

În primăvara anului 1926, la doi ani după moartea tatălui său, Evstratie Ivan Geshov solicita Primăriei Galaţi autorizaţie pentru "reparaţii radicale" la imobilul din strada Domnească, deşi acesta se afla (încă) în proprietatea Creditului Urban Bucureşti.

Faptul că edificiul de pe strada Domnească a ajuns în proprietatea familiei Geshov se datorează legăturilor vechi de prietenie şi moştenirii lăsate de fraţii Evloghie şi Hristo Gheorghiev, bulgari originari din Cârlovo, bancheri şi proprietari de moşii şi imobile în oraşele româneşti în care îşi desfăşurau activitatea. Fraţii Gheorghiev au contribuit, alături de Ivan Evstratie Geshov, la eliberarea şi dezvoltarea culturală a Bulgariei.

Fraţii bulgari de la Cimitirul "Bellu"

Revenind la clădirea de pe strada Domnească nr. 58, potrivit lui Marius Mitrof, primul proprietar a fost un anume Buzini, ai cărui moştenitori au contractat mai multe împrumuturi de la diferite persoane fizice şi de la Creditul Funciar Urban Bucureşti. Pentru imobilul din Domnească au încheiat un act de ipotecă şi două obligaţii ipotecare, pe care nu le-au onorat. Marius Mitrof a descoperit că actul de ipotecă era înscris în 1893 favoarea lui Evloghie Gheorghiev. Acesta a murit în 1897 şi a fost înhumat, alături de fratele său Hristo, în Cimitirul "Bellu" din Bucureşti, în cavoul edificat după proiectul arhitectului Ioan Mincu şi comanditat de Ivan Evstratie Geshov, care a rămas legatarul universal al averii lor. La acel moment, Ivan Evstratie Geshov era ministru de Finanţe al Bulgariei, iar partea de avere care îi revenea se cifra la mai multe milioane de lei, cu obligaţia de a achita obligaţiile testamentare.

Aşa se face că, după moartea lui Ivan Evstratie Geshov, fiul acestuia a depus diligenţele necesare pentru ca imobilul din strada Domnească, care era grevat, alături de un alt imobil, de un act de ipotecă, în favoarea lui Evloghie Gheorghiev, pentru suma de 53.500 de lei, să reintre în patrimoniul familiei.

Potrivit lui Marius Mitrof, într-o filă dintr-un registru general aparţinând Creditului Urban Bucureşti, la oraşul Galaţi, într-un lung şir de proprietari care au achiziţionat imobile, este menţionat numele fiului fostului premier bulgar, în dreptul căruia este aplicată o ştampilă cu litere majuscule "RAMBURSAT".

În 1950, când imobilul a fost naţionalizat şi transmis Întreprinderii de Locuinţe şi Localuri, era deţinut de moştenitorii lui Evstratie Ivan Geshov, care locuiau pe Calea Moşilor în Bucureşti.

Mai mult sediu de instituţii decât casă

Edificiul, "elevat în stil eclectic, elemente sale plastico-decorative înscriindu-se în normele neoclasicismului francez", a fost destinat locuirii, dar a servit mai mult ca sediu pentru instituţii.

Astfel, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în 1906, când a fost inaugurat actualul Palat Administrativ, clădirea a servit drept sediu al Pârcălăbiei, devenită Prefectura judeţului Covurlui, fiind închiriată instituţiei administrative.

Conform datelor oficiale, până în anul 1948, în imobil a funcţionat Comandamentul III Teritorial, iar ulterior, din anul 1949, s-au instalat birourile Şantierului naţional "Gheorghe Gheorghiu-Dej". Apoi au fost găzduite Casa Pionierilor, alte instituţii de stat şi organizaţii sindicale.

După anul 1990, corpul principal al clădirii a fost închiriat Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere, iar anexa, unor asociaţii.

În prezent, eliberată de chiriaşi, clădirea îşi aşteaptă reabilitarea. Deşi în Lista Monumentelor Istorice gălăţene, imobilul de pe strada Domnească nr. 58 poartă denumirea simplă de "Casă", Marius Mitrof, consilierul Direcţiei pentru Cultură, crede că, după o restaurare responsabilă, monumentul ar trebui să fie redenumit după proprietarul din perioada interbelică şi până la naţionalizare, Evstratie Ivan Geshov - "Casa E. I. Geshov".

Citit 6062 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Septembrie 2018 01:42

8 comentarii

  • postat de Rudibravo,1951 Marți, 18 Septembrie 2018 21:24 82.137.9.*** Link la comentariu
    0
    1

    Să moară mama eu sunt din Basarabia dar babalai că in Galați nu am crezut că mai sunt in oraș Eu sunt proastă că pus o linie unde nu trebuie dar voi jmecherii din Galați unde ați fost când se dărâmau toate fabricile

    Raportează
  • postat de Suzana Marți, 18 Septembrie 2018 20:58 82.137.9.*** Link la comentariu
    0
    1

    Domnule eu am alte dioptrii decât tine dar ce am scris nu a fost pe calculator Dar ce scris este din inimă Am greșit o literă dar cei care m-au dat in SOMAJ și au Dărâmat Fabrica ce Mama Dracului sunt? Eu sunt analfabetă că nu am bani de ochelari dar tu cine ești de cauți greșeli ? Eu amgresit o literă tu ce ai greșit in viața anterioară PA și PU

    Raportează
  • postat de Sau Suzana .... Marți, 18 Septembrie 2018 18:16 108.245.201.*** Link la comentariu
    0
    2

    Suzana ..Sau ne IMPRUMUTAM ...NU s-au ne IMPRUMUTAM ...ai lipsit la ora aia de gramatica .

    Raportează
  • postat de Suzana Marți, 18 Septembrie 2018 09:34 82.137.9.*** Link la comentariu
    4
    3

    Euroii nerambursabili au intrat în Țară adică în Galați , ROMÂNIA? S-au ne ÎMPRUMUTĂM de la o Bancă de-a noastră din Grecia(noi le-am dat la STATUL GREC că nu mai aveam nevoie de ele) până vin Euroi din UE (darnici mai sunt)? Și dacă nu Mai Vin ce facem? Plătim 20 ani dobânda la banca noastră din Grecia? Dar cu Drumul de centură neagră ce duce la Tecuci ce se mai aude? Au VENIT EUROII nerambursabili sau și acolo mergem la Banca noastră din Grecia și ne ÎMPRUMUTĂM până vin cei din UE tocmai de la Bruxelles ?

    Raportează
  • postat de Laurentiu Marți, 18 Septembrie 2018 08:24 109.166.131.*** Link la comentariu
    3
    4

    Domnu cetatean pistele de biciclete sunt un semm de modernitate. Daca nu iti permiti sa parchezi mergi cu autobuzul.

    Raportează
  • postat de basarab paltanea Marți, 18 Septembrie 2018 06:32 86.124.204.*** Link la comentariu
    3
    2

    gardul, de epoca, dispare sau va fi "restaurat" precum cel al teatrului dramatic si inca o arteziana, beton in loc de iarba! uraaaa!

    Raportează
  • postat de Cip Marți, 18 Septembrie 2018 02:20 92.84.121.*** Link la comentariu
    5
    10

    Daca nu ai bani de parcare renunta la masina. Masina este un moft, nu e nimeni obligat sa-ti asigure ceva pentru ca ai tu masina...
    Cu cat un lucru este mai accesibil (azi cu salariu pe 2-3 luni iti poti cumpara o masina care sa te duca de la punctul A la punctul B), cu atat e mai necesar sa apara si reglemenari noi. La mine in bloc din 20 masini parcate doar 2-3 le vad in miscare zilnic.
    Pe logica voastra daca gasesc o cioata de copac din care imi fac o barca, primiaria e obligata sa-mi faca canal sa am acces la dunare...

    Raportează
  • postat de cetatean Marți, 18 Septembrie 2018 00:59 89.137.137.*** Link la comentariu
    18
    8

    Dinc ate se vede in poze parcarea aceea destul de generoasa acumsi in care toata lumea avea loc sa parcheze mai ales cand se ducea la teatru nu va mai exista decat pentru cateva locuri de parcare. Inainte incapeau cel putin 50 masini acum doar cateva si banuiesc ca parcare va fi si cu plata nu? Ca de asta reduceti peste tot parcarile in loc sa faceti mai multe. Asa ati facut si cu pistele de biciclisti...nu zic ca nu trebuie pista dar putea sa fie doar cu vopsea delimitat. Multe locuri de parcare erau in locul pistelor dar acum au disparut. Biciclistul chiar nu poate merge pe langa masini? Hai sa fim seriosi...orasul de la inceput nu a fost proiectat si gandit pentru viitor si e spatiu mic sa mai pui si piste si sa reduci din carosabil ca si asa nu e loc. Inainte biciletele aveau voie pe trotuar si toata lumea avea loc. Maine poimaine se trezeste unul ca vrea si el pista separat pt role. E trafic si sunt multe masini. Nu mai puneti parcari cu plata ca sufocati orasul. Lumea nu mereu are bani marunti si parcarile cu plata stau goale si parcam printre blocuri. In alte orasa nu exista idiotenia asta cu parcare cu plata si e la liber. Si asa platim destule taxe. Pentru ce sa puneti plata ca sa parchez in oras? Nu platim suficient la impozit? E orasul nostru si nu doar al vostru deci cum sa pui plate pe ceva care e si al meu?! E ca si cum eu iti construiesc o casa si ti-au dau gratis si daca vreau sa intru in casa sa o vizitez tu imi pui taxa.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.