Parc arheologic în centrul Galaţiului (FOTO)
Foto: Iulia Kelt

Parc arheologic în centrul Galaţiului (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(22 voturi)

În centrul Galaţiului ar putea fi amenajat un parc arheologic cu trei puncte de interes - zidurile mai groase decât la Hanul lui Manuc, pavajul de piatră de râu pe care intrau căruţele şi trăsurile şi „Poarta Turcească”, după cum îi spun gălăţenii monumentalei ruine de pe strada Egalităţii nr. 16 care atestă, printre blocuri şi garaje, că acolo a existat un han.

Realizarea unui asemenea parc este atât propunerea arheologilor care, anul trecut, au desfăşurat acolo cercetări preventive, cât şi dorinţa primarului Ionuţ Pucheanu şi a Primăriei municipiului Galaţi, de a pune în valoare Poarta Han - monument istoric de sfârşit de secol XVIII, început de secol XIX.

Autorităţile gălăţene sunt convinse că situl arheologic Tirighina-Barboşi, Cavoul Roman de pe strada Oţelarilor şi Poarta fostului Han de pe strada Egalităţii pot fi integrate într-un scenariu concret de valorificare culturală, istorică şi turistică. „Primele două reprezintă aspecte majore ale istoriei romane şi preromane a zonei, iar cel de-al treilea, o mărturie a unei etape definitorii a oraşului – târg, port. Prin restaurarea şi valorificarea vestigiilor hanului, va fi restituită o particularitate specifică târgului istoric, care în alte zone a fost anulată”, se arată în documentaţia licitaţiei organizate de Primăria Galaţi pentru servicii de proiectare - faza studiu de fezabilitate - pentru obiectivul “Punerea în valoare a monumentului istoric Poarta Han”. Demersurile vin ca urmare a descoperirilor arheologice făcute anul trecut.

Trei secole de istorie în acelaşi loc

Până să înceapă săpăturile arheologice – finanţate de la bugetul local – singura mărturie a existenţei fostului han era monumentala şi degradata sa Poartă. Construcţia este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice gălăţene cu numele „Poartă de han turcesc”, datată la începutul secolului al XIX-lea. N-a fost un han turcesc, însă meşterii angajaţi să-l construiască au lucrat după moda de la... Înalta Poartă, dar au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic. Ignorată ani de zile de autorităţile locale, Poarta a beneficiat anul trecut de cercetări arheologice preventive. Acestea au scos la lumină, în primul rând, o porţiune din zidul hanului dinspre curtea interioară.

Potrivit Raportului de cercetare arheologică, „acest zid a fost construit peste nivelul de locuire (vatra veche a oraşului Galaţi) de secol XVIII”. Dovadă cele două locuinţe medievale descoperite, rupte de zidul hanului, care, la rându-i, este suprapus şi parţial demantelat de o groapă menajeră, în care s-a descoperit o monedă din anul 1905, şi de laturile unei construcţii contemporane. Practic, într-un singur loc, arheologii au avut parte de o întâlnire cu cele trei secole de istorie – XVIII, XIX, XX. Dar asta nu e tot!

Arheologii au fost uimiţi de construcţia şi de configuraţia zidului hanului: „Nici măcar la Curtea Domnească sau la Hanul lui Manuc nu există asemenea ziduri groase de construcţii civile cum sunt cele păstrate la Galaţi la hanul de secol XIX. Şi pentru că avea dimensiuni impozante, constructorii s-au gândit la tot felul de tehnici de întărire a rezistenţei construcţiei. Au montat, de-a lungul zidului, un tirant – un buştean foarte gros de stejar care menţinea rezistenţa şi elasticitatea construcţiei. La bază se afla o talpă - radier cum spun astăzi constructorii - tot din vână de stejar, iar din loc în loc erau arce de descărcare ce, la fel, preluau sarcina în momentul în care pământul se mişca. Toate aceste elemente importante sunt scoase acum la lumină şi vor fi puse în valoare”, explica, la acel moment, arheologul Gabriel Jugănaru.

Centură de beton pentru Poartă

Arheologii au descoperit şi pavajul curţii interioare a hanului - din pietre de râu de mari dimensiuni, puse pe cant, legate cu pământ şi bine bătute - pe care îl foloseau doar trăsurile şi căruţele.

În ceea ce priveşte Poarta, când au săpat la bază, încercând să descopere structura fundaţiei, arheologii au descoperit, atât la interior, cât şi la exterior, pe o lăţime de circa un metru, o placă de beton tunată atunci când s-a încercat consolidarea monumentului, o măsură brutală, dar care a ţinut în picioare construcţia.

„Cu ajutorul unor restauratori se pot aduce la lumină, de sub stratul de ciment, toate acele elemente decorative importante şi spectaculoase ale Porţii, în aşa fel încât să se creeze în toată această incintă un parc arheologic cu trei centre de interes – zidul hanului, pavajul curţii interioare şi Poarta în sine. Am găsit foarte multe obiecte de sfârşit de secol XVIII - început de secol XIX, ceramică foarte multă şi obiecte de metal care vor putea fi asociate cu o mică expunere aici. Am găsit pipe turceşti din lut, foarte răspândite în epocă, apropo de sintagma de han turcesc, rămâne de văzut dacă e turcesc, probabil că un negustor turc sau albanez a fost proprietarul”, spunea arheologul Gabriel Jugănaru.

Ce se doreşte

Primăria Galaţi îşi doreşte, în primul rând, conservarea şi restaurarea Porţii Han şi a zonei arheologice, o amenajare peisagistică menită să le pună în valoare, realizarea unei parcări de sit, a trotuarelor, lucrări de sistematizare a terenului, drenare şi eliminare a apelor de suprafaţă şi de protecţie a suprafeţelor, dar şi alimentarea cu energie electrică, apă potabilă şi canalizare pluvială a viitorului parc arheologic.

Municipalitatea vrea ca prin lucrările de restaurare să recupereze imaginea originară a monumentului, afectat de intervenţiile excesive anterioare din 1986 şi 1995-1996, care i-au făcut mai mult rău decât bine. Autorităţile sunt conştiente de faptul că intervenţia asupra monumentului de arhitectură, Poarta Hanului, presupune „operaţiuni foarte dificile şi complexe de decapare a tencuielilor foarte aderente şi rigide din ciment care vor necesita dezvoltarea unei metodologii speciale şi un interval de timp mai lung pentru intervenţie. Se vor căuta modalităţi de consolidare adaptate caracterului de monument istoric şi vor fi eliminate, în măsura în care mai este posibil, consolidarea invazivă anterioară. Lucrările de conservare şi restaurare trebuie să respecte exigenţele tehnice specifice de prelucrare şi punere în operă, care să le reproducă pe cele istorice, cu grijă extremă pentru detaliu şi calitate a proiectării şi execuţiei”, se arată în caietul de sarcini.

În ceea ce priveşte amenajarea peisagistică, „se va urmări, prin plantaţii înalte, ameliorarea prezenţei celor două blocuri care flanchează limitele laterale ale parcelei. Prin amenajarea spaţiului liber se vor urmări atât redarea caracteristicilor fizice ale planului fostei incinte a hanului, cât şi sugerarea atmosferei curţii lui interioare”, precizează documentul.

Pentru ca toate acestea să se materializeze peste nevoie de o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, de planul urbanistic detaliu, iar la final, de prezentarea soluţiei propuse în comisia tehnico-economică a municipiului Galaţi.

Primarul Ionuţ Pucheanu se bazează pe Damen

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, pare convins că anul acesta va începe punerea în valoare a monumentului Poartă Han, prin amenajarea parcului arheologic. Şi se bazează pe sprijinul financiar al Şantierului Naval Damen: „Cel puţin la nivel declarativ - şi am văzut că sunt nişte parteneri de toată încrederea - finanţarea urmează a fi obţinută din sponsorizarea şi din legăturile extrem de strânse pe care Primăria le are în ultima perioadă cu Damen, companie care şi-a asumat ca şi aport asupra societăţii gălăţene, finanţarea acestui parc pe parcursul lui 2019”, a declarat edilul-şef.

"Într-adevăr Şantierul îşi doreşte să contribuie la o societate mult mai sustenabilă investind în diverse obiective printre care se numără şi spaţiile verzi. În ceea ce priveşte Poarta Turcească, nu este semnat niciun document în vederea reabilitării acelui spaţiu, însă au fost purtate doar discuţii (momentan) cu privire la amenajarea spaţiului verde din zona monumentului care să pună în valoare ruinele istoriei”, ne-au comunicat reprezentanţii companiei.

Autorităţile nu spun „nu” nici unei eventuale finanţări europene prin programele de cooperare transfrontalieră, interregională, transnaţională, bugetul de stat. Mai ales că obiectivul de intervenţii propus este o componentă a proiectului HistoryAnciv – Conservarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric în România şi Republica Moldova, depus spre finanţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Moldova 2014-2020.

Toate bune şi frumoase, numai că Primăria are deja de trecut un hop. Licitaţia pe care a organizat-o pentru realizarea documentaţiei necesare punerii în valoare a monumentului istoric tocmai a fost anulată. Prin urmare, dacă vrea într-adevăr să amenajeze un parc arheologic, municipalitatea va trebui să reia procedura, în speranţa că se va finaliza cu succes.

Sursa Foto: Raportul de cercetare arheologică (imaginile 00-17) şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi (imaginile 23 şi 24)

Citit 8003 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Ianuarie 2019 00:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.