Tg. Bujor rămâne oraş închis

Tg. Bujor rămâne oraş închis
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Deşi s-a făcut toată documentaţia, nu se ştie dacă va veni finanţarea * Primarul crede că un oraş racordat la gaze ar atrage investitorii în zonă *

Una dintre dorinţele arzătoare ale locuitorilor din Tg.Bujor este racordarea oraşului la alimentarea cu gaze. Deşi stau la bloc, majoritatea se încălzesc la sobe cu lemne.

În plus, primarul Ştefan Arfire consideră că viaţa locuitorilor s-ar îmbunătăţi simţitor, prin atragerea investitorilor în zonă, astfel putând fi create noi locuri de muncă şi existând speranţe să crească şi fondurile la bugetul local din taxe şi impozite.

„Orice investitor care-ţi bate la uşă întreabă dacă ai gaze. Dacă nu, face stânga-mprejur şi-şi vede de treabă”, spune primarul.

Licitaţia, amânată din motive politice

De conducta centrală (pe traseul Iveşti - Griviţa - Cudalbi - Băleni - Vârlezi - Tg.Bujor)  se ocupă SC TransGaz. Reţeaua de distribuţie intră în sarcina Consiliului Local.

„Am depus documentaţia pentru eliberarea certificatului de urbanism şi an fost în septembrie la Bucureşti pentru licitaţie, dar aceasta a fost amânată. Apoi a fost povestea cu schimbarea guvernului şi nu s-a mai făcut. Sperăm să primim totuşi finanţarea, că licitaţia se va face”, a mai spus primarul.

Atâta vreme cât ministrul Administraţiei şi Internelor (de aici vin banii) a fost Dan Nica, primarul din Tg.Bujor ar fi avut finanţarea asigurată pe linie de partid. Acum - alte vremuri, alte partide, alte priorităţi.

Primarul visează la o fabrică de pielărie

„Fără gaze, suntem şi vom rămâne un oraş închis. Avem numai societăţi comerciale cu un singur angajat. Anul acesta şi fabrica de confecţii a intrat în faliment, 250 de oameni rămânând fără pâine. E greu” susţine primarul.

Acesta crede că Tg.Bujor ar fi locul ideal pentru înfiinţarea unei fabrici de pielărie, dacă oraşul ar fi racordat la gaz.

„Avem suprafaţa pe care să se construiască. Avem materia primă în zonă. În plus, nu există fabrici de pielărie nici în judeţul nostru, nici în împrejurimi.

Reţea de apă şi canalizare în lucru

Alt capitol la care Tg.Bujor şi-a primenit faţa este reţeaua de apă şi canalizare şi staţia de epurare. Pentru aceasta s-a primit o finanţare UE de aproape 1,5 milioane de euro.

Deocamdată s-a lucrat numai pentru zona centrală. Dar din 18 ianuarie, lucrările se vor extinde şi în celelalte zone. În plus, tot oraşul cu tot cu cartierele mărginaşe a fost conectat anul trecut la reţeaua cu apă potabilă.

„Am reuşit să aducem apă şi la Umbrăreşti. Anul acesta sperăm să conectăm şi Moscu”, îşi planifică primarul.

12 străzi modernizate

Primăria Tg.Bujor a reuşit să modernizeze 12 străzi, în perioada 2008-2009. Însă primarul recunoaşte că la acest capitol oraşul stă încă destul de prost. Ştefan Arfire speră să primească în continuare finanţare, pentru a nu se împotmoli chiar la a treisprezecea. Atunci chiar s-ar putea vorbi de ghinion.

Economie la iluminatul public

Primarul Ştefan Arfire ne-a declarat că se gândeşte cu spaimă la bugetul care-i va reveni oraşului pe 2010, având în vedere că în 2009 a avut o finanţare foarte săracă.

„La capitolul investiţii am stat foarte bine. Am primit finanţare prin tot felul de proiecte. În schimb, la bugetul local, n-am avut nici bani de salarii pentru toată lumea. Am fost nevoit la sfârşit de an să fac tot felul de artificii ca să nu-i las pe oameni fără bani de sărbători”, se plânge primarul.

Acesta susţine că are în prezent datorii de sute de  mii de lei la plata utilităţilor:

„Trebuie să achit 50.000 de lei pentru iluminatul public, 200.000 de lei la Apă-Canal şi 70.000 de lei pentru lemnele de la unităţile de învăţământ. Deja pornesc cu datorii”.

Vom încerca să reeşalonăm plăţile, ca să ne putem regla cu societăţile respective. Dacă nu, vom fi nevoiţi să facem economii la iluminatul public, pe care-l vom face după un anumit program. Nu avem ce face…”.

Se construiesc primele apartamente

În 2010 va începe construirea a 36 de apartamente ANL. Nu s-au mai construit blocuri în Tg.Bujor din 1980.

„A fost o problemă cu exproprierea terenurilor. Până să se rezolve problema, a venit Revoluţia şi s-a sistat orice construcţie de apartamente”, ne spune primarul Ştefan Arfire.

Acesta susţine că nici nu s-a făcut vreo săpătură la fundaţie, dar s-au şi adunat 150 de dosare ale tinerilor până în 35 de ani şi ale specialiştilor doritori de locuinţe.

Studiile de fezabilitate au fost făcute, acum se aşteaptă deschiderea finanţării pentru proiectare şi pentru deschiderea lucrărilor. Vor fi trei blocuri cu câte 12 apartamente, cu una, două şi trei camere.

Citit 1594 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.