* Primul studiu altimetric al oraşului * „Galaţiul are un imens potenţial de imagine”, susţine arhitectul Tiberiu Florescu, de la Bucureşti * Există posibile puncte de atragere a traficului auto * Funcţia face organul! *
Prima şedinţă a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism din Primăria Galaţi, desfăşurată ieri, „în deplasare”, în sala Senatului Universităţii „Dunărea de Jos”, a adunat, în sprijinul instituţiei Arhitect-şef al municipiului, o echipă întreagă de arhitecţi gălăţeni şi din Capitală.
Înainte de discutarea unor proiecte mici, inclusiv banale închideri de balcoane, au fost prezentate două foarte interesante studii privind arhitectura municipiului nostru.
Ne vom referi acum la unul privind dispunerea pe verticală a arhitecturii oraşului nostru: o noutate!
Galaţiul nu e plat!
Arhitectul Tiberiu Constantin Florescu, care este şi membru al Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Capitalei, a prezentat ieri un Studiu de altimetrie al oraşului nostru.
Altimetria este o ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafaţa terestră. O noutate, până acum toate proiectele vizând Galaţiul arătând plat, ca pe vremea filosofilor atenieni!
Ori este important, când construieşti, să te raportezi diferit la înălţimi diferite! La noi, blocurile muncitoreşti ascund dealurile naturale, sufocând peisajul care odinioară îi atrăgea pe călătorii străini în drum spre Constantinopole!
Ori, viitoarele construcţii nu vor mai trebui „trântite” aberant, oriunde ne vine! Arhitectul ne-a mărturisit ieri că nu văzuse niciodată Galaţiul atunci când i s-a propus realizarea studiului.
Ei bine, aceasta a fost un avantaj, căci nu a fost influenţat, ca noi toţi, de obişnuinţe: este obiectiv. A ţinut totuşi să vadă locurile înainte de a accepta provocarea.
Şi a acceptat, spune, abia după ce s-a convins că „Galaţiul are un imens potenţial de imagine”, dacă va beneficia de un urbanism coerent.
Oraşul este limitat în plan orizontal, prins între ape, dar soluţiile îndrăzneţe îl pot ridica pe verticală, căci tehnologia modernă poate învinge problemele puse de terenul gălăţean alcătuit din loess, care face construcţiile mai scumpe.
Iar arhitectul nu se referă neapărat la blocuri foarte înalte sau foarte masive, la mastodonţi arhitectonici, ci la edificii destul de importante prin menirea lor (birouri, magazine etc) ca să devină puncte de atracţie pentru traficul auto.
De altfel, el a făcut uz de observaţiile studiilor de trafic, constatând încărcări disproporţionate de circulaţie nu numai între o arteră auto şi alta, ci în cadrul aceleiaşi artere, pe diferite porţiuni.
El vede şi că Galaţiul s-a dezvoltat unitar: adică nu are un singur centru! El a şi identificat câteva puncte care ar putea atrage interesul gălăţenilor dacă s-ar construi acolo ceva potrivit.
Cum ar fi la intersecţia străzilor Coşbuc cu Basarabiei, în amontele Falezei inferioare etc. Faleza este „cartea de vizită” a oraşului, ar trebui să fie emblematică, iar Turnul de televiziune, cea mai înaltă clădire gălăţeană, este un punct de atracţie pentru privitor. La celălalt capăt e altă clădire înaltă – hotelul Vega.
Un mare avantaj este şi supraetajarea falezei. Lipsesc însă alte puncte de interes arhitectural în zona Falezei. Dar mai întâi aceasta trebuie stabilizată.
„Faleza are un potenţial fantastic! Este lucrul cel mai valoros pe care îl are Galaţiul!”.
Bulevardul Coşbuc desparte practic două jumătăţi diferite de oraş. În dreapta, cea veche, va dispărea în 50 de ani, degradată şi împănată cu noi construcţii, dacă nu va fi o zonă protejată unitar, şi cea din stânga, din cartiere de blocuri.
Pentru prima oară în România!
Pionierat: arhitectul a introdus în lucrarea sa şi un studiu realizat, pentru prima dată în România: metoda Delphi, prin care se apelează şi la părerea unor specialişti neimplicaţi în proiect.
El a apelat la studenţii de la Catedra de Urbanism, în cadrul a două anchete care să arate care sunt priorităţile. Iar protejarea vechiului oraş este una din ele!
„Vă invidiez că aveţi un aşa oraş!”, ne-a spus arhitectul, giurgiuvean de origine. Sigur, este o utopie să crezi că Primăria va putea realiza atât de multe din fonduri proprii, dar există parteneriate public-privat, există accesul la fonduri europene, a mai spus Florescu.
Arhitectul s-a mai plâns că legile sunt eliptice, permit blocarea ideilor frumoase. Cineva care cumpără de exemplu mai multe loturi mici pe care să construiască mai multe case mici, poate, legal, să comaseze loturile şi să ridice un mastodont.
Legal! Ori, un Plan de Urbanism General care să se sprijine pe un astfel de studiu ar putea să mai salveze ce se poate salva. Doar Bucureştiul şi Iaşiul mai au, începând din anii ‘90, un astfel de studiu realizat.
A spus-o ieri şi prof dr. arhitect Rodica Eftenie, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”. Cunoscuta arhitectă ştie câtă presiune duce la dezvoltarea arhitectonică haotică, prin interese care fragmentează arhitectura unui oraş.
Faţă de studiul făcut în Bucureşti, studiul pentru Galaţi vine cu o îmbunătăţire: acest studiu de altimetrie va putea fi folosit ca un instrument de diminuare a presiunilor „neortodoxe”, a mai spus arhitecta. Dea Domnul!
