* Excelenţa Sa dl Liu Zengwen, prezent la Galaţi la invitaţia Patronatului IMM-urilor * Potenţialul relaţiilor româno-chineze valorificat mai degrabă la nivel de intenţii decât de proiecte concrete * O şansă la orizont: Expo Shanghai 2010 * Şi, totuşi, se poate… în altă parte * Arta ca viaţă de la Peking la Hong-Kong via Muzeul de Artă Galaţi *
Relaţiile economice cu China „sunt sublime, dar lipsesc aproape cu desăvârşire”, dacă ar fi să le comparăm cu imensul potenţialul de colaborare care există - aceasta ar fi una dintre principalele concluzii desprinse în urma vizitei întreprinse la Galaţi de Excelenţa Sa dl Liu Zvenwen, ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în România.
Excelenţa Sa a venit în oraşul de la Dunăre la invitaţia preşedintelui Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, semn că oamenii de afaceri încă mai cred că un miracol economic este posibil nu numai în China, ci şi pe meleagurile mioritice.
Relaţiile româno-chineze au avut o evoluţie aparent paradoxală. Deşi anul trecut s-au împlinit 60 de ani de relaţii diplomatice, relaţii care în toată această perioadă au fost excelente indiferent de contextul istoric, în plan economic mediul de afaceri românesc în general, cel gălăţean în particular, par a fi uitat să valorifice relaţiile cu un partener atât de valoros.
Judeţul Galaţi, de exemplu, este înfrăţit cu provincia Hubei din 1986, de atunci până în prezent la modul ipotetic au apărut tot felul de proiecte - de la fabrici de marochinărie sau terminale comerciale până la „celebrul” pod peste Dunăre, intrat deja în rândul „legendelor urbane”.
Dar cele câteva „flori” apărute concret în zona colaborării IMM-urilor au fost departe de a readuce „primăvara” în relaţiile economice cu China.
Relansare la nivel instituţional
Că lucrurile scârţâie a fost recunoscut şi de preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac:
„A fost o perioadă în care contactele nu au fost atât de pregnante şi apropiate, dar sperăm în acest mandat să reluăm legăturile. De altfel, Direcţia de Dezvoltare Regională şi-a propus să reevalueze şi să relanseze la nivel instituţional, economic, relaţiile pe care le avem, inclusiv cele cu provincia Hubei”.
Un prilej de relansare a relaţiilor economice ar putea fi Expoziţia Universală de la Shanghai, ce se va desfăşura în acest an, în perioada 1 mai – 31 octombrie, unde va fi prezentă şi România cu un pavilion special, eveniment de care întreprinzătorii gălăţeni îşi leagă destule speranţe.
„La acest pavilion va fi prezent cu un stand şi CNIPMMR. Şi sperăm să identificăm cât mai multe produse, câţi mai mulţi întreprinzători care să valorifice această ocazie pentru a intra pe piaţa chineză”, a precizat reprezentantul patronatelor gălăţene, Marian Filimon.
Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, a evocat şi posibilitatea unei colaborări în cadrul Euroregiunii „Dunărea de Jos” în vederea participării la Expo Shanghai 2010.
Ideea ca moldoveanul, românul, ucraineanul şi chinezul să stea la aceeaşi masă este foarte atrăgătoare, dar, după cum spuneam, nu de idei ducem lipsă, cât de concretizarea lor.
Modelul chinezesc
Episodul central în vizita ambasadorului Chinei la Galaţi a fost întâlnirea cu întreprinzătorii gălăţeni, organizată la Muzeul de Artă Galaţi.
Din discuţiile cu Excelenţa Sa dl Liu Zengwen, cu preşedintele Camerei de Comerţ România-China, Gabriel Ghelmegean, cu reprezentantul Asociaţiei de Prietenie România-China, Ion Bobocea, şi preşedintele CCIA Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, am putut afla, printre altele, ce au reuşit să facă alţii valorificând relaţiile economice cu China.
Iată câteva exemple: În timp ce la noi se invocă deseori „normele europene” mai degrabă din dezinteres sau comoditate, decât din pricini reale, Germania va beneficia de o investiţie chineză de 100 milioane euro într-o uzină pentru pompe de beton.
Utilităţi din Portul Pireus au fost concesionate pe 20 ani părţii chineze, ca bază de operaţiuni comerciale pentru sud-estul Europei. Este o şansă pe care Portul Constanţa a ratat-o prin tărăgănarea la nesfârşit a negocierilor.
În Polonia, licitaţii pentru executarea unor tronsoane de autostradă au fost câştigate de Shanghai Construction Group.
Când „firmele europene” au protestat, guvernul polonez a prezentat ofertele: cea chineză era la capitolul costuri cu 45 la sută sub cea mai bună ofertă din cele „europene”. Nimeni nu a mai avut nimic de comentat.
Ungaria a devenit şi ea una din plăcile turnante ale comerţului Chinei cu Europa. Paradoxal, o bună parte din deficitul comercial pe care îl are România în raport cu Ungaria provine din produsele care la origine sunt chinezeşti.
În fine, Excelenţa Sa, dl Liu Zengwen, a încercat să mai îndulcească pastila şi a căutat o explicaţie pentru sincopele care au apărut în relaţiile economice bilaterale:
„Atât China, cât şi România au parcurs nişte etape istorice importante. S-a schimbat şi structura economică şi comercială dintre cele două ţări. Înainte întreprinderile de import-export erau de stat. Acum mediul privat joacă un rol important”.
„Înainte regimul de plată, produsele pe care China le importa erau altele. De exemplu, multe din produsele importate cândva din România (petrochimie, metalurgie, mobilă etc.), acum le exportăm chiar noi. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat”.
„Trebuie să identificăm noi complementarităţi pentru ca toată lumea să aibă de câştigat şi în plan economic. Condiţiile sunt favorabile. O vorbă românească spune că omul sfinţeşte locul. La fel credem şi noi: cu iniţiativă, voinţă, direcţie corectă ne putem valorifica şansele”.
Concluzia: China investeşte, dar nu bagă în traistă! Un semn îmbucurător ar fi acela că, anul trecut, de exemplu, deşi a fost un an greu, nivelul schimburilor economice dintre cele două ţări a fost de 2,8 miliarde dolari şi, deşi balanţa comercială este net în favoarea Chinei, exporturile româneşti au cunoscut, totuşi, o creştere cu 20 la sută.
Semn că unii întreprinzători au început să redescopere vechile relaţii comerciale.
Interferenţe culturale
Un moment de suflet pe parcursul vizitei Excelenţei Sale dl Liu Zengwen a fost vernisajul dublei expoziţii de artă fotografică: „China – artă şi tradiţie” şi „Hong-Kong – citadela Chinei”.
Prima dintre ele transpune privitorul în universul fascinant al Operei Peking, un spaţiu în care teatrul, dansul, muzica, dau naştere legendei, tradiţiilor cu rădăcini până în Dinastia Ming.
La rândul lor, imaginile din Hong-Kong te cuceresc prin explozia de energie pe care o degajă, energie născută din dinamismul ce a marcat în acest spaţiu fuziunea dintre Est şi Vest.
După cum remarca şi directorul Muzeului de Artă Vizuală, Dan Basarb Nanu, cele două expoziţii se regăsesc în mod natural în spaţiul instituţiei gălăţene, ele reflectând cum nu se poate mai bine ideea de „Artă ca viaţă”, în paralel cu cea de „Interferenţă a culturilor”.
„Schimbul de culturi joacă un rol foarte important în viaţa noastră. Cultura face scena. Celelalte domenii joacă roluri pe această scenă”, a arătat la rândul său ambasadorul Chinei, Excelenţa Sa dl Liu Zengwen.
După cum se vede, „scena” este pregătită şi plină de oportunităţi. Rămâne ca şi cei chemaţi să joace un rol pe această scenă, să poată atinge virtuozitatea, fie ea culturală sau economică.
