* Grupele de muncă şi modul în care se aplică legislaţia privind pensiile reprezintă veşnice motive de nemulţumire ale vârstei a treia *
Una dintre anomaliile actualei legislaţii a pensiilor, în domeniul grupelor de muncă, face ca persoanele care au ieşit la pensie înainte de noiembrie 2008 să nu beneficieze de aceleaşi drepturi de care au parte cei pensionaţi după această dată.
Deputatul PNL Victor Paul Dobre (FOTO), preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, a încercat să corecteze această situaţie aberantă, printr-un proiect de lege. Din păcate, iniţiativa i-a fost blocată de PDL şi nu numai.
Mesaj pentru Mircea Toader
„Proiectul meu a trecut tacit prin Senat, în comisie l-a blocat PDL cu independenţii şi cu UDMR. Probabil săptămâna viitoare sau peste două săptămâni intră în plen. Nu sunt foarte optimist, dar merg până la capăt”.
„Există o metodă nouă: proiectele de lege care nu neapărat înseamnă eforturi bugetare – niciunul din aceste proiecte nu e pentru anul în curs ci cu aplicabilitate din 2011 - PDL le retrimite la comisie. Colegul Mircea Toader [deputatul este liderul PDL Galaţi] îmi trimite unele proiecte şi a treia oară, înapoi, la Comisie”.
„I-am rugat şi în plen: dacă nu puteţi să le susţineţi, nu vreţi, cel puţin aveţi curajul să spuneţi «Nu, nu suntem de acord!» Cu orice proiect vii, spun că o să facă un cod al protecţiei sociale. E o poveste care continuă de un an şi jumătate”, Noua Lege a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a fost votată săptămâna trecută şi în Senat. Potrivit votului electronic prezentat pe site-ul camerei superioare a Parlamentului, reiese că din cei patru senatori gălăţeni, doar unul singur a fost prezent în sală atunci când s-a votat Legea ANI – liberalul Paul Ichim (FOTO).
De altfel, Ichim a susţinut în plenul Senatului unul dintre cele 15 amendamente depuse la acest proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI.
Senatorul vrea să introducă pedepse pentru cei care sesizează ANI degeaba:
„În cazul în care nu se confirmă sesizarea făcută de persoana fizică sau juridică către ANI, aceasta se amendează cu 5.000 de lei şi suportă cheltuielile efectuate de agenţie şi de persoana incriminată, care poate cere şi daune morale”, se arată în amendamentul lui Ichim.
Motivaţia depunerii acestui amendament a fost aceea că dă posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice să sesizeze ANI, iar în mod normal, orice sesizare este urmată de cercetare, activitate care incumbă cheltuieli, atât din partea ANI, cât şi din partea persoanei care trebuie să se prezinte la inspectorul ANI (preţ bilete călătorie, hrană, eventual hotel etc.).
„Apreciem că este corect ca în cazul în care sesizarea nu se confirmă, persoana care a făcut sesizarea să fie sancţionată penal şi să suporte cheltuielile efectuate atât de ANI, cât şi de persoana afectată de sesizarea nereală”, a arătat senatorul.
Cele două comisii care au analizat amendamentul au considerat că au precizat în cuprinsul legii răspunderea juridică în cazul unor denunţuri nefondate, iar legea prevede distinct posibilitatea răspunderii juridice fără a preciza însă cuantumul. În consecinţă, amendamentul a fost respins.
Potrivit procedurii parlamentare, Paul Ichim are posibilitatea să-şi susţină amendamentul în plenul Parlamentului, votul plenului fiind cel decisiv.
