Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că săptămâna viitoare va avea o întâlnire cu liderii Coaliției pentru a aborda mai multe teme legate de activitatea curentă a Guvernului, inclusiv discuțiile privind pensiile magistraților, după publicarea motivării Curții Constituționale a României (CCR), informează Digi24. „În opinia mea, discuțiile se apropie de un compromis”, a declarat șeful statului.
Întâlnirea va fi, potrivit lui Nicuşor Dan, o ocazie de a începe discuțiile pe bugetul pentru 2026 și de a clarifica forma finală a proiectului privind pensionarea magistraților. „O să avem foarte probabil o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, o începere de discuție pe bugetul pentru 2026. Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape”, a explicat președintele.
El a precizat că este nevoie de timp pentru ca proiectul să fie asumat de Guvern și dezbătut în Parlament sau într-o procedură rapidă, menționând totodată riscul ca acesta să fie atacat ulterior la CCR și durata posibilă a procesului. „Ca proiectul să fie asumat de Guvern în Parlament sau să fie dezbătut într-o procedură rapidă este timp. Întrebarea este dacă îl va ataca cineva ulterior la CCR și cât va dura acolo”, a adăugat Nicușor Dan.
În cadrul negocierilor, PSD susține majorarea pensiilor magistraților la 75% din ultimul salariu net, față de 70% cât prevedea varianta inițială a Guvernului, și o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani, față de 10 ani anterior. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că adoptarea acestor măsuri, împreună cu reforma administrației locale și centrale, „este o necesitate” și speră ca pachetele să fie rezolvate până la sfârșitul lunii.
Decizia CCR de a respinge legea a fost motivată prin nerespectarea termenului de 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Pensiile magistraților au implicații și asupra Jalonului 215 din PNRR, care prevede reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale până la finalul lunii, altfel România riscă să piardă 231 milioane de euro.
