* Autorităţile locale din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea s-au reunit, ieri, în oraşul nostru, şi au căutat cele mai bune variante de apărare a comunităţilor riverane de noi inundaţii pe Dunăre * Între acestea: renaturarea unora dintre ariile secate de comunişti pentru „agricultură intensivă” şi transformarea altora în poldere *
Şedinţa, la care au participat preşedinţii Consiliilor Judeţene Galaţi, Brăila şi Tulcea, prefecţii din aceste judeţe, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi reprezentanţii autorităţilor direct implicate în gestionarea crizelor provocate de inundaţii, a fost prezidată de directorul Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (ANIMA), Dan Cârlan, şi de secretarul de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Mihai Capră.
La finalul şedinţei, care s-a desfăşurat în spatele uşilor închise, Mihai Capră a anunţat că, pentru a evita producerea unor noi inundaţii pe cursul Dunării, autorităţile vor acţiona simultan pe două direcţii. Prima va fi acţiunea rapidă în caz de inundaţii.
Aici, secretarul de stat din MAI a oferit exemplul Galaţiului, care a comandat un studiu ce va releva dacă, pentru apărarea oraşului de apele crescute ale fluviului, este oportună construirea unui dig permanent la Dunăre sau utilizarea digurilor mobile.
A doua direcţie este cu bătaie mai lungă. Vorbim aici de realizarea unor hărţi de risc la inundaţii şi, cel mai important, a unei strategii integrate de evitare a producerii unor inundaţii precum cele din 2006 sau 2010, când Dunărea a atins cote-record în ţara noastră.
Strategia va fi definitivată în urma unor studii ştiinţifice, a anunţat directorul ANIMA, Dan Cârlan. „Se lucrează intens la studii ce ne vor spune care sunt măsurile ce trebuie luate pe Dunăre, de la intrarea în ţară până la vărsarea în Marea Neagră, şi pe afluenţii principali. Vor fi măsuri integrate, luate din timp, printr-o abordare ştiinţifică”, a spus Cârlan.
Oficialul a precizat că soluţia va fi una „echilibrată”, care nu va exclude, însă, renaturarea unora dintre fostele teritorii ale fluviului. „Vor fi analizate toate suprafeţele care i-au fost luate Dunării şi care au făcut ca fluviul să nu mai aibă loc”.
„Studiem toate aceste incinte. Se va veni cu scenarii multiple, astfel încât autorităţile locale să ne spună care sunt zonele pe care le vom reda definitiv Dunării şi care vor fi poldere, adică păşuni care, în situaţii de criză, să fie inundate controlat”, a explicat directorul ANIMA.
40 la sută dintre incintele de la Dunăre vor fi poldere
Potrivit aceleiaşi surse, soluţia ştiinţifică va ajunge pe masa autorităţilor locale până cel mai târziu în mai 2011 şi va fi supusă dezbaterii publice, înainte de luarea unei decizii politice. Se estimează, însă, că 15% dintre suprafeţele de la Dunăre vor fi renaturate.
„Studiul ne arată, în principiu, că 15% dintre incinte vor fi redate definitiv Dunării, fără a genera efecte economice negative. 40-42% vor putea fi folosite ca poldere. De restul nu va fi cazul să ne atingem”, a spus directorul ANIMA, fără a preciza regiunile în care se va recurge la renaturare.
„Ce suprafeţe vor fi inundate definitiv şi ce suprafeţe vor deveni poldere se va şti abia după finalizarea studiului”, a declarat Dan Cârlan.
Executivul a cheltuit anul acesta sume-record în scopul apărării comunităţilor de inundaţii, iar în 2011 nu va reduce alocaţiile pentru acest capitol. „Vor fi 600 de milioane de euro doar pentru noi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor”, a spus Dan Cârlan.
