Filiala gălăţeană a PNL a fost gata să explodeze imediat după alegerile locale, după ce mai mulţi membri de partid, dar şi simpli simpatizanţi cu vederi liberale au solicitat vehement demisia deputatului George Stângă de la şefie. Între timp, apele s-au mai domolit, lumea a mai plecat în vacanţă, s-a desfăşurat Campionatul European de fotbal, iar statu-quoul se pare că se va menţine până cel puţin după alegerile parlamentare.
Contestatarii lui Stângă argumentează că acesta a obţinut în judeţ doar 17,6% din voturi, rezultat care a fost unul dintre cele mai slabe din ţară, după Bucureşti şi judeţele cu populaţie majoritar maghiară. Cu toate acestea, scorul obţinut de PNL în municipiu a fost şi mai deranjant, cele opt procente fiind mult sub aşteptările liberalilor.
Avantajul lui Stângă faţă de municipiu a fost faptul că multe dintre voturile sale au fost aduse de fapt de primarii liberali din jurul Tecuciului, zonă tradiţional liberală şi care votează conştiincios orice candidat al partidului, dovada fiind că, din cele 45.000 de voturi obţinute în comune, Stângă a primit şi el 38.000, scor deloc rău dacă îl comparăm cu oraşul de reşedinţă. Trebuie precizat că sprijinul din judeţ a scăzut totuşi anul acesta, după ce mai mulţi primari liberali în funcţie au migrat către PSD, cel mai probabil nemulţumiţi de colaborarea şi sprijinul lui Stângă.
Faptul că şeful PNL Galaţi se "ascunde" pentru a doua oară la rând sub umbrela Tecuciului este o dovadă de abilitate politică, în condiţiile în care estimările pentru municipiul Galaţi indicau apriori un scor dezastruos. Acum patru ani, Stângă l-a sacrificat pe Onuţ Atanasiu, acceptând susţinerea candidatului USR, iar acum l-a lăsat să-şi rupă gâtul în faţa unui electorat mult mai "mofturos" şi mai indisciplinat decât cel din zona tecuceană şi care, în plus, a avut alternativă, în condiţiile în care PACT a adunat în ultimii ani o mulţime de intelectuali cu vederi liberale dornici să se implice în politică, dar nu sub conducerea unui profesor de... sport.
În orice partid, numărul 2 are dreptul să ceară schimbarea liderului în cazul unui eşec politic, numai că Stângă s-a dovedit din nou abil, "sinucigându-l" electoral pe Atanasiu, promovându-l pe neexperimentatul Alexandru Şerban şef la municipiu şi "ascunzându-l" în parlament pe senatorul George Scarlat. Aşa că au rămas să-i ceară demisia doar liberali din linia a treia spre a patra sau oameni îndepărtaţi din partid, unul câte unul, în ultimii ani. Destul de subţire "oferta", nu-i aşa?
În plus, faptul că Bucureştiul se află sub scorul lui Stângă îl protejează pe acesta de o eventuală demitere de "sus", care ar implica la pachet şi căderea filialei din Capitală. Ori conducerea naţională a PNL nu are nevoie de o bulversare a alegătorilor bucureşteni înainte de prezidenţiale, unde o grupare liberală solidă poate să atragă o parte bună din sutele de mii de voturi ale lui Nicuşor Dan, pe lângă care cele câteva zeci de mii de la Galaţi sunt nerelevante.
Cum spuneam, George Stângă este un om politic abil, care şi-a făcut culoar spre vârful partidului încă de când era umbra lui Victor Paul Dobre, iar după ce a preluat şefia a făcut "curat" în jurul lui printre potenţialii contracandidaţi. Ceea ce-i lipseşte însă este anvergura intelectuală pe care ar trebui s-o aibă prin tradiţie şefii liberali, în general practicanţi de meserii liberale (ghici de ce acestea se cheamă aşa!) - profesori, medici, avocaţi, economişti - sau antreprenori cu succes în economia de piaţă liber(al)ă. Facultatea de sport fără o carieră solidă în spate şi micile afaceri de familie făcute cu statul, aflate în "panoplia" lui Stângă, nu vor convinge niciodată bazinul electoral liberal că actualul şef al PNL Galaţi este persoana potrivită să coaguleze în jurul său votanţii de dreapta din această parte a ţării. O dovadă clară este rezultatul celor de la PACT, care, cu un intelectual veritabil în frunte, au reuşit să atragă aproape 10% din electorat în numai câteva luni de campanie.
În lipsa unei decizii de la nivel central, care este foarte posibil să nu vină anul acesta, o soluţie care să le permită liberalilor gălăţeni să rămână relevanţi pe scena politică este relativ simplă din punct de vedere tehnic: retragerea "benevolă" a lui Stângă din fruntea PNL Galaţi, în urma unor negocieri interne, cu un loc 3 pe listele de deputaţi drept "premiu de consolare", la pachet cu acceptarea pe locul 2 al listei PNL a unui reprezentant cu notorietate din PACT, ale cărui voturi ar face eligibilă şi poziţia lui Stângă (liberalii gălăţeni n-au avut trei deputaţi niciodată!). Problema majoră este că nu se vede în momentul de faţă nimeni cu anvergura necesară să preia locul 1 şi poziţia de nou lider al partidului, pentru că în umbra lui Stângă s-a cam ofilit toată floarea liberală din Covurlui, atâta câtă mai rămăsese după "domniile" Victor Paul Dobre, Nicuşor Ciumacenco şi Marius Stan, despre care s-a spus de multe ori că erau liberali doar în carnetul de partid.
În aceste condiţii, e clar că filiala locală a PNL ar trebui reconstruită, însă liderul în jurul căruia s-ar putea face acest lucru nu există. Din garda veche, doar doctorul Paul Ichim, medic cu o carieră profesională incontestabilă, şi-ar putea asuma această poziţie, dacă ar mai fi dispus să se amestece în "troaca" politicii autohtone. Dintre liberalii "în funcţie", poate primarul tecucean Lucian Costin, antreprenor de succes înainte de a fi edil, ar fi o variantă, dat fiind faptul că tocmai a fost confirmat de electorat, însă o conducere din afara municipiului de reşedinţă ar fi greu de "înghiţit" de liberalii din "metropolă". O altă soluţie de "avarie" ar fi "împrumutarea" profesorului Doru Căstăian de la PACT, foarte bine văzut la nivel profesional inclusiv în ţară şi, în acelaşi timp, lider de facto al celui mai bine plasat partid de dreapta din Galaţi, în schimbul unei poziţii eligibile de parlamentar (pe care PACT n-o poate obţine singur, neavând reprezentare naţională). În rest, cei câţiva pretendenţi care dau din coate spre şefia filialei municipale nu au anvergura necesară (o carieră profesională sau antreprenorială de succes) pentru a conduce un partid ce se vrea principala forţă de dreapta a ţării.
Drept urmare, cel mai probabil, situaţia va rămâne în aer până după alegerile parlamentare, când un nou eşec, destul de previzibil în condiţiile în care nu se va schimba nimic semnificativ, ar putea determina conducerea centrală să reseteze total filiala gălăţeană şi să înceapă o reconstrucţie de la zero, sub conducerea interimară a unuia dintre cei nominalizaţi mai sus, cu potenţiali membri atraşi din cadrul societăţii civile, precum şi din celelalte formaţiuni de dreapta ce activează în oraş, care, una peste alta, au obţinut la recentele alegeri un scor total de peste 26%. Semn că potenţial există, dar lipseşte liderul...
