LUMINA URMĂTOARE (omagiu Ioanid Romanescu, 4.10.1937 - 20.03.1996)

LUMINA URMĂTOARE (omagiu Ioanid Romanescu, 4.10.1937 - 20.03.1996)
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

(!) ochi ne/ucişi ai nopţii poeţii sunt... şi au

retine să pătrundă - prin lacrimă - lumina,

şi - pentru visuri - leagăn ştiu să-mpletească... sau

deşertului din clipă să-i mângâie tulpina (!)

(!) culoare fără miros prin irisuri mai sorb

şi-o risipesc - ofrandă - îmbrăţişării caste

de fluturi fără aripi, descântecului orb -

şi-n murmure de-(a)mare de-a pururea (se) naşte (!)

(!) nu stau la întâmplare, (nu)-şi răzvrătesc vrun „eu”

în cremene, în iască, în pietre şi în plante -

se duc până-ntr-acolo, se-ntorc şi-ncep mereu

vremelnicii iubite, eternităţi bacante (!)

(!) în lungul apei vâsla privirilor înfig,

cum într-un Styx o creangă de mirt pentru fecioare -

înflăcărând balansul secundelor de frig,

o scaldă-(n) amintirea LUMINII URMĂTOARE (!)

Citit 2269 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Martie 2025 15:47

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro