Uneori ne e jenă (să spunem) că suntem români, alteori ne hulim apartenenţa la acest stat şi ne întrebăm retoric ce ne-a oferit România. În vremea asta, un număr impresionant de oameni bat la uşa României, iar câteva mii visează să redevină cetăţeni ai ţării noastre aşa cum au fost părinţii, bunicii sau străbunicii lor.
Pe baza documentelor publicate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, am numărat, numai anul acesta, 6.249 de persoane care au depus legământul faţă de ţara noastră: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”. Alte zeci de mii aşteaptă cu nerăbdare ordinul de redobândire a cetăţeniei române.
De exemplu, numai în luna noiembrie 2011, au fost emise 28 de ordine ANC prin care 11.904 persoane au redobândit cetăţenia română. Este adevărat, marea lor majoritate sunt - cel puţin după nume - români de peste Prut şi drumul lor către Uniunea Europeană trece pe aici. Trebuie subliniat, însă, că dintre cei aproape 12.000, cei mai mulţi au redobândit cetăţenia română cu menţinerea domiciliului în străinătate, o mică parte cu menţinerea domiciliului în Republica Moldova şi o altă şi mai mică parte cu domiciliul pe teritoriul României.
La polul opus, sunt români care renunţă la cetăţenia dobândită prin naştere. Potrivit Biroului Comunicare al ANC, „în 2011 au solicitat renunţarea la cetăţenia română 270 de persoane, comparativ cu anul 2002 când numărul de cereri înregistrate a fost de 3.040. Singurul motiv invocat în cererile de renunţare face referire la legislaţia statului în care persoana respectivă a ales să îşi stabilească domiciliul. Mai exact, statul respectiv nu acceptă dubla cetăţenie, cum ar fi, de exemplu, Norvegia sau Cehia. Este adevărat, în ultimii ani mai multe state europene şi-au modificat legislaţia referitoare la acceptarea dublei cetăţenii”, ne-a informat Biroul Comunicare al ANC.
Cum arată un viitor român?
Potrivit legii, cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv (copii şi nepoţi) şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate. Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau cărora cetăţenia le-a fost ridicată fără voia lor îşi pot pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine.
De acelaşi drept se bucură şi descendenţii acestora până la gradul III - copii, nepoţi, strănepoţi. Cine sunt cei care doresc să fie români cu acte? La ANC sunt înregistrate cereri ale unor persoane cu vârste cuprinse între 18 şi peste 80 de ani, de cele mai diverse profesii (profesori, ingineri, medici, oameni de afaceri, academicieni, studenţi, funcţionari publici, muncitori, oameni care lucrează la sate etc.), având domiciliul atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Răbdarea lor e pusă la încercare.
„Cu titlu de exemplu, o persoană care depune astăzi un dosar complet pentru redobândirea cetăţeniei române are ca orizont de aşteptare maximum 8-9 luni până când este invitată să depună jurământul de credinţă faţă de România şi i se înmânează certificatul de cetăţenie, certificat pe care îl foloseşte ulterior pentru transcrierea documentelor de stare civilă la celelalte autorităţi ale statului, astfel încât să devină cetăţean român cu drepturi depline, conform Constituţiei României. Noi considerăm că este nobil să fii cetăţean român”, ne-au declarat reprezentanţii ANC.
