Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Referirea preşedintelui Trăian Băsescu la împrumutul extern destinat şi unui ajutor în sectorul privat al afacerilor i-a făcut pe mulţi comentatori  să creadă că este vorba despre a aloca bani din credit direct unor firme. Permite UE un asemenea şmen politic?!

I-am cerut lămuriri deputatului  PSD gălăţean Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, cel mai în măsură să ne explice fenomenul.

„Nu, nu este aşa, poate n-a fost foarte explicit preşedintele Băsescu. Situaţia este în felul următor: pe fondul creşterii economice a ultimilor ani, băncile au disponibilizat resurse către sectorul privat economic, în condiţii destul de bune, avantajoase pentru ambele părţi.

Fapt pentru care s-a ajuns ca în 2009 serviciul datoriei sectorului privat, deci ceea ce trebuie să ramburseze operatorii economici privaţi  în sistemul bancar din România, să însumeze 24 de miliarde de euro. Vor putea ei să ramburseze sau nu, având în vedere lipsa de resurse în sectorul financiar?”

Creditul extern trebuie să ajute în această direcţie, salvând firmele de la faliment.

Guvernul a scăpat de deficit pe spinarea titlurilor…

„Cine a generat lipsa de resurse, acest blocaj în finanţare? Unul dintre generatorii acestui blocaj este însuşi Guvernul (fostul Guvern, n.red.) care a ieşit în piaţa bancară cu emisiuni de titluri pentru finanţarea deficitului bugetar – discutăm de peste şase miliarde de euro pe care Guvernul a trebuit să-i ia ca să acopere deficitul pe anul trecut.

Atunci sectorul bancar, în condiţii de criză globală, a preferat să-şi plaseze resursele de preferinţă către [achiziţia de] emisiuni de titluri ale Guvernului. Pentru că, chiar dacă dobânda nu e spectaculoasă, sunt plasamente sigure. Şi uite că în loc să finanţeze economia reală, cele şase miliarde finanţează deficitul guvernamental.

Deci sectorul real al economiei, sectorul privat, neavând soluţie de finanţare, ce s-ar fi întâmplat cu el în 2009? Una dintre variante era că mulţi  să-şi  închidă fabricile, investiţii făcute tocmai din această datorie.

Ei, în momentul în care se apelează la acest pachet financiar extern (împrumutul de la UE şi eventual unele instituţii financiare ca FMI sau BM, n.red.) se rezolvă problema de finanţare a deficitelor guvernamentale bugetare, Guvernul va avea o soluţie mai ieftină de finanţare şi nu va mai ieşi pe piaţă ca să „confişte” resursele, care vor rămâne disponibile pentru sectorul privat”.

Pe de altă parte, atunci când Banca Naţională a României va primi de la FMI o infuzie de capital pentru consolidarea rezervelor sale,  se vor reduce rezervele minime obligatorii ale băncilor, sumele respective părăsind depozitul şi inundând din nou piaţa privată a creditelor, am înţeles de la Viorel Ştefan. Cu alte cuvinte, un principiu al vaselor - financiare - comunicante…

„Se va stimula creditarea sectorului privat al economiei reale”: la mărirea ofertei de creditare, concurenţa bancară va spori, băncile vor oferi dobândă mai mică şi creditare eşalonată pe mai mulţi ani, în beneficiul firmelor, care vor trece astfel criza. Să sperăm că aşa va fi!

Citit 724 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.