Edilii promit că în următorii patru ani vor face 21 de super-investiţii care vor schimba faţa oraşului * „Decât să fac cu un milion de euro şapte străzi proaste, mai bune fac o mie de metri buni!”
Strada Brăilei lărgită cu încă două benzi şi decorată cu fântâni arteziene în loc de palmieri, tunel pe sub Dunăre, Drum de Centură extins şi modernizat, o Faleză a Dunării modernizată înainte să plece cu totul în apele fluviului, un centru vechi al oraşului pus în valoare şi o stradă Domnească interzisă maşinilor, şi în sfârşit, apă, canalizare în „cartierele-cătun” Fileşti şi Barboşi. Vi se pare o poveste frumoasă? Acestea sunt cel mai importante obiective cuprinse în lista de investiţii propuse a se realiza în 2013-2016 şi în Strategia de dezvoltare a municipiului Galaţi care vor fi supusă aprobării Consiliului Local de mâine, împreună cu bugetul pe 2013. Amănunte despre ceea ce plănuiesc autorităţile să facă în Galaţi, dacă aleşii îşi vor da votul, aflaţi din interviul cu city-managerul oraşului, Aurel Vlaicu.
- De ce are nevoie Galaţiul de o listă de investiţii până în 2016?
- Proiectele nu se fac într-un an, într-o lună! Dacă vrem ceva de calitate, trebuie să le gândim de la doi-trei ani în sus. Când am intrat acum un an şi jumătate în Galaţi, pe lângă imaginea totală de oraş neadministrat, am văzut bălăriile revărsate peste tot şi m-am gândit la filmul „I Am Legend”. Cert, nu exista o viziune de dezvoltare, o strategie. Pică Sidex, ce face oraşul? Nu ştim! Pică Damenul, ce mai faci? Singura strategie este să creăm nişte zone în care agenţii economici să vină şi să investească. Dar cu ce să ajungă aici? Aeroport nu e, Galaţiul este ieşit de pe toate hărţile Companiei Naţionale de Autostrăzi, ocolit pe toate părţile. Subtraversarea Dunării pune oraşul pe hartă din punct de vedere al transportului. Lângă noi, Ucraina suferă pe ce înseamnă transport de mărfuri, iar Tulcea va face drum expres spre Constanţa. S-a făcut subtraversarea, încep să se mişte oamenii, turismul, agenţii economici şi cu un terminal de containere dublat se revigorează activitatea porturilor din zonă.
- Extinderea şi modernizarea Drumului de Centură, cuprinsă în listă, ar face legătura cu mult-promisul drum ocolitor al Galaţiului?
- În momentul de faţă, toate maşinile grele trec prin oraş, ceea ce nu există într-un oraş civilizat. Centura trebuie făcută pentru funcţionalitatea oraşului. Pe bucata de Centură pe care o avem, intrarea se face aproape în mijlocul oraşului, ca să nu mai spun că se gâtuie - sunt unii care şi-au făcut livezi şi grădini. O să vedem printr-un studiu dacă peste anumite porţiuni se pot face poduri şi estacade, acolo unde exproprierea costă mai mult. Galaţiul nu e chiar la ţară, e al şaselea oraş al ţării şi trebuie să ne recâştigăm locul! În mod normal, mi-aş dori ca subtraversarea să se facă aproape de Zona Liberă, Parcul Industrial, sunt aproape de Ucraina şi în apropiere vine drumul naţional. Aş vrea să construiesc centura oraşului care să vină între oraş şi Brateş, sus în Traian Nord, fără a intra în oraş, şi de acolo să mă leg în drumul ocolitor. Şi dacă se va face vreodată zona Galaţi-Brăila, tot aici trebuie să se lege drumul expres.
- Ce planuri există pentru Faleza Dunării?
- Falezei eu nu-i găsesc altă utilitate decât turistică, dar ea acum se comportă ca o centură. Faleza, într-un viitor foarte apropiat, vrem s-o transform într-o zonă eminamente de distracţie, plimbare, iar benzile să rămână pentru trafic uşor, cu limitatoare de viteză şi treceri de pietoni. Dacă îmi permite taluzul, vreau să lărgim pietonala de sus şi de jos. Pentru asta, însă, trebuie să lărgesc strada Brăilei. Am scuar generos şi indiferent cât pun panseluţe, palmieri, tot va arăta urât. Braşovul şi-a limitat scuarul de pe bulevardele principale la 80 cm şi restul a eliberat pentru carosabil. Pe sub scuarul Brăilei trece magistrala CET şi trebuie protejată, dar cât ne permit normativele vom face scuarul şi câştigăm cel puţin două benzi. După ce rezolvăm Brăilei, putem lucra pe Faleză, altfel tot traficul s-ar sufoca.
- Se tot vorbeşte despre transformarea arterei Domnească în zonă pietonală. Are legătură cu reabilitarea ansamblului Gării-Cuza-Egalităţii-Enescu, prinsă în lista de obiective?
- Avem o groază de case în patrimoniul Primăriei de care chiriaşii îşi bat joc. Construind două cartiere de locuinţe sociale în sistem modular, unde să-i mutăm, deblocăm centrul vechi, şi putem da clădirile în concesiune pentru 49 de ani, către firme, care, după modelul „Carul cu Bere”, să investească după cum spune Primăria: să facă restaurant, minihotel, ceva care să aducă viaţă în oraş. Şi toată zona Gării - Cuza - Egalităţii - Domnească - Bolintineanu poate fi unită prin P-uri cu Faleza, devenind zonă de loisir, exact ceea ce-i trebuie gălăţeanului! Dar pentru a face Domnească pietonală, trebuie modernizate Ana Ipătescu, Cuza şi Mihai Bravu. Acestea sunt proiecte multianuale, banii se duc la mediul de afaceri şi ne vin înapoi prin taxe, impozite, locuri de muncă. Toate acestea sunt susţinute în buget, iar Ministerul Finanţelor ne-a dat acceptul pentru o linie de emisiune de obligaţiuni.
- Conform termenelor trecute în lista de obiective, din 2015 Galaţiul se va transforma în şantier. Şi totuşi anul acesta ce se va executa?
- Anul acesta va începe partea de amenajare urbană - fântânile de pe scuarul Brăilei. În reparaţie va intra Basarabiei, porţiunea care n-a fost cuprinsă în fonduri europene, de la Coşbuc în jos, terminăm Ana Ipătescu şi să vedem pe Mihai Bravu ce facem. Vrem să intervenim pe trotuarele de pe Coşbuc unde e bătaie de joc! Dacă finalizăm Oţelarilor - Stadionului - Asachi, vrem să intrăm pe Anghel Saligny şi mai departe pe Tecuci şi 1 Decembrie pentru că arată jalnic traseul acela de tramvai. Ordinul dat a fost din bordură în bordură. Decât să fac cu un milion de euro şapte străzi proaste, mai bine fac o mie de metri buni! Apă şi canalizare, inclusiv iluminat public în Fileşti şi Barboşi intră în execuţie anul acesta, pentru că avem studiile şi banii pregătiţi.
Amenajarea Falezei, Centura şi Brăilei sunt bugetate la nivel de proiect, de studiu de fezabilitate. Vreau să înlocuiesc toate pavajele pietonale de pe Brăilei pentru că sunt distruse. Au înrăutăţit situaţia şi comercianţii cu chioşcuri, dar vina nu e a lor, ci a Primăriei. Nu vreau să-i desfiinţez, ne gândim la construirea unor galerii comerciale, fiind trecut în buget un studiu de fezabilitate.
- Nu vi se pare, totuşi, prea îndrăzneaţă lista obiectivelor? Şi ce garanţie avem că, dacă aleşii îşi vor da votul pe această listă, investiţiile se vor şi realiza?
- Este îndrăzneaţă lista, dar eu am următoarea teorie: dacă în următorii trei ani nu se face nimic în Galaţi, nu se pune o mică piatră, că asta nu se fac de pe o zi pe alta, în trei ani Galaţiul va ajunge ca Valea Jiului, pentru că tinerii pleacă.
Prin Ordonanţă de Guvern, dacă autorităţile dau drumul la un proiect şi nu duc mai departe lucrarea li se impută. Deci n-o să rămână doar la stadiul de proiect!
Parteneriate public-private pentru stadion-mall şi Plaja Dunărea
Pe lista celor mai importante obiective de investiţii pentru 2013-2016, pe care ne-a pus-o la dispoziţie city-managerul Aurel Vlaicu sunt cuprinse: subtraversarea Dunării, stadion-mall, modernizarea plajei Dunărea şi a Lacului Vânători, extinderea şi modernizarea Drumului de Centură, reabilitarea a 40 de unităţi de învăţământ, undă verde pe arterele principale, modernizarea Falezei, parcări supraetajate, modernizarea străzilor Tecuci, Democraţiei şi 1 Decembrie, transformarea Patinoarului în Sală Polivalentă, apă şi canalizare în Barboşi şi Fileşti, locuinţe sociale în Micro 17, consolidarea pavilioanelor 1 şi 2 ale Spitalului de Psihiatrie, drumul prin incinta fostei unităţii militare din Micro 21 şi reabilitarea centrului vechi al Galaţiului, dar şi alte obiective.
Potrivit lui Aurel Vlaicu, un stadion mall s-ar putea ridica, prin parteneriat public-privat fie pe actualul amplasament al stadionului "Dunărea", fie în zona Galaţi-Brăila, dacă tot s-au „dezgheţat” relaţiile cu vecinii. Pe acelaşi sistem, al parteneriatului, Plaja Dunărea şi Lacul Vânători ar urma să fie date în concesiune pe 49 de ani unui investitor dispus să le modernizeze cu sute de mii de euro şi să le administreze.
