* Exemplul clujean: opt parchinguri foarte moderne au adus 2.588 de locuri de parcare în locul a 500 de garaje * O astfel de investiţie se recuperează în circa 20 ani * Taxa anuală ce trebuie plătită de chiriaşi este de trei-patru ori mai mică decât cea pentru un garaj
Demolarea garajelor a intrat în linie dreaptă la Galaţi. Deja în Micro 19 (lângă liceul Economic) şi în Mazepa (la Ancora) terenul este aproape liber de construcţii, iar buldozerele vor intra foarte curând şi în bateriile de garaje de pe strada Cloşca („La Popescu”) şi din vecinătatea Liceului Pedagogic. E clar, bateriile de garaje se vor prăbuşi una câte una. Ideea de bază, însă, nu este ce se demolează, ci ce se pune în loc.
În mod cât se poate de clar, locuitorii Galaţiului vor, în marea lor majoritate, ca pe terenurile ocupate acum de garajele insalubre să se facă lucruri utile: parcări etajate, parcuri, locuri de joacă, zone de relaxare etc. Problema momentului este că, din păcate, municipalitatea nu a reuşit să aducă „la înaintare” proiecte care să satisfacă dorinţele majorităţii, ci doar nişte soluţii facile care nu rezolvă mai nimic. Nu creşte numărul de locuri de parcare (deci problemele rămân), iar îmbunătăţirea confortului urban este nesemnificativă.
Trebuie să fim bine înţeleşi: gălăţenii nu vor demolarea garajelor doar din considerente estetice (sunt destule alte lucruri foarte urâte în acest oraş), ci şi pentru că vor să fie rezolvate câteva probleme care le afectează calitatea vieţii. Amintim aici criza de locuri de parcare, criza de locuri de joacă sau criza de zone verzi. Iar dacă primarul Marius Stan nu ţine cont de aceste aspecte, toată simpatia publică obţinută prin demolarea garajelor s-ar putea întoarce împotriva lui sub formă de furie.
Plecând de la situaţia de facto, „Viaţa liberă” a făcut o documentare legată de rezolvarea chestiunii parcărilor şi garajelor în unul dintre cele mai frumoase oraşe din România: Cluj-Napoca. Soluţiile descoperite acolo sunt aplicabile lejer şi la Galaţi, investiţia fiind amortizabilă într-un interval rezonabil (circa 20 de ani), conturile suportate de cetăţeni fiind destul de mici, iar beneficiul urbanistic fiind uriaş. În acelaşi timp, vă vom prezenta şi o proiecţie arhitecturală şi financiară pentru realizarea unei parcări complexe în zona Ancora, model ce poate fi extins lejer în cel puţin 9-10 zone din oraş.
Opt parcări elegante
Municipalitatea clujeană s-a apucat de construit parcări supraetajate în 2010. La nici patru ani distanţă, în oraş există deja opt astfel de clădiri, din care şase sunt în administrarea Primăriei, iar două fac obiectul unui parteneriat public-privat. După cum puteţi vedea din fotografiile alăturate, parcările se încadrează excelent în peisajul urbanistic.
Însă aspectul civilizat nu e totul. Contează mult utilitatea. Reprezentanţii Primăriei clujene ne-au informat că locuitorii au primit cu entuziasm investiţia, locurile de parcare fiind închiriate deja în procent de 95 la sută, motiv pentru care Primăria va demara, în luna mai a acestui an, lucrările la încă o parcare etajată, urmând ca în 2015 să se mai facă încă două.
110 lei de maşină pe an
Cea mai importantă spaimă a gălăţenilor este că vor fi nevoiţi să plătească o taxă piperată în cazul în care în oraşul nostru vor apărea astfel de investiţii. Ei bine, situaţia de la Cluj-Napoca arată că lucrurile nu stau deloc aşa. Taxa anuală plătită de persoanele fizice pentru deţinerea unui loc de parcare acoperit şi păzit este, în parchingurile de cartier, de doar 110 lei, adică sub nouă lei pe lună.
Au prioritate riveranii şi persoanele fizice, persoanele juridice putând rezerva loc de parcare doar în limita disponibilităţii şi contra unei taxe de 840 de lei. Posesorii de maşini aflaţi în trecere au rezervate circa 8 la sută din locurile de parcare, taxarea fiind orară (cu autotaxare şi prin SMS).
Foarte interesant este că rezervarea unui loc într-un parching etajat de cartier este mult mai ieftină decât închirierea unui loc normal de parcare în centrul oraşului, care costă 50 de lei pe lună. De asemenea, merită menţionat faptul că la Cluj se plăteşte chirie şi pentru parcările rezidenţiale (din faţa blocului), taxa fiind de cinci lei pe metru pătrat pe an (adică în jur de 40 de lei pe an).
2.588 de locuri în parcările etajate
Cele opt parcări etajate din Cluj adăpostesc, împreună, 2.588 autoturisme, iar pentru realizarea lor s-au cheltuit aproape 24 de milioane de euro. Având în vedere tarifele percepute, se estimează că amortizarea investiţiei se face în circa 20 de ani, ceea ce este rezonabil, dacă ţinem cont că majoritatea investiţiilor publice nu se recuperează niciodată.
Însă există şi un „şpil”. Pentru a ajunge la acest termen de recuperare este necesară amenajarea unor spaţii comerciale la parterul clădirii (unde să fi aduse, cu chirie de 5-7 euro/mp, micile magazine de cartier – aşa-zisele chioşcuri). Altfel, investiţia devine greu de amortizat, perioada de recuperare mergând către 50-60 de ani.
La toate acestea trebuie să adăugăm însă beneficiile rezultate din civilizarea zonei şi creşterea gradului de confort al populaţiei. Practic, proprietarul maşinii poate ieşi din parching printr-o galerie comercială de unde poate să-şi cumpere, în drum spre casă, pâine, ţigări, ziare, apă, etc. În acest fel, dispare şi mult hulita problemă a desfiinţării unor locurilor de muncă prin demolarea chioşcurilor.
Ce se poate face la Ancora
Pentru că la Galaţi nu-i ca la Cluj, „Viaţa liberă” a apelat la firma ce a realizat proiectarea parchingurilor din capitala Ardealului, care ne-a oferit o serie de detalii legate de modul cum s-ar putea face un astfel de proiect în cartierul Mazepa, în zona Ancora.
Concluzia proiectanţilor este că, după modelul „Parching Fabricii” din Cluj, în zona amintită de la Galaţi (şi nu numai) s-ar putea realiza o parcare cu 608 de locuri (adică de opt ori mai multe decât propune Primăria Galaţi), cu zonă comercială şi toate dotările edilitare necesare. În plus, jumătate din terenul actual ar putea deveni parc şi zonă de relaxare.
Amenajarea la parter a 1.380 de metri pătraţi de spaţii comerciale ar permite mutarea acolo a tuturor micilor comercianţi din zona Ancora, care zonă ar căpăta un aspect total civilizat, căci parchingul presupune facilităţi precum toalete publice, aerisire, lifturi, hidranţi, apă curentă, canalizare, energie electrică, supraveghere video interior şi exterior etc. Totul este ca municipalitatea să nu cadă pradă (aşa cum se speculează în anumite medii) tentaţiei de a închiria spaţiul unui lanţ comercial, căci astfel ar compromite complet ideea de dezvoltare urbană integrată.
Ce cifre presupune un parking cu 600 de locuri în zona Ancora
Firma clujeană care s-a ocupat de proiectarea parkingurilor din capitala Ardealului ne-a făcut un calcul preliminar legat de ceea ce presupune construirea unui obiectiv similar în zona Ancora din cartierul gălăţean Mazepa.
Astfel, construcţia ar ocupa la sol doar 2.500 de metri pătraţi din cei peste 8.000 disponibili. Restul terenului poate fi amenajat, deci, cu parcuri, locuri de joacă, zone de recreere. Clădirea ar urma să aibă un subsol destinat parcărilor, cu o suprafaţă de 2.375 de metri pătraţi. Pentru locuri de parcare acoperite ar urma să fie alocaţi, pe cinci niveluri (parter plus patru) încă 11.800 de metri pătraţi, la care se adaugă încă 2.375 de metri pătraţi pe terasa descoperită (la Cluj, acestea se închiriază cu 64 de lei pe an).
Parkingul ar urma să aibă 1.200 mp destinaţi pentru grupuri sociale şi spaţii de circulaţie verticală (lifturi pentru maşini şi pentru persoane, separat), dar şi 1.300 mp, la parter, cu destinaţia de spaţii comerciale compartimentate.
Proiectul presupune existenţa a patru lifturi pentru maşini şi persoane, precum şi iluminare şi supraveghere video (pază) asigurate în costul închirierii locului de parcare.
