* Din foste gospodării de partid, vilele de protocol din patrimoniul CJ Galaţi vor fi transformate în „centre transfrontaliere” * Investiţii prin programe europene de 840.000 lei * Între „dezvoltarea economică” şi „protecţia mediului”, domeniul public rămâne tot în circuit închis * Pentru simplii cetăţeni, deocamdată, agrement printre boscheţi *
Vilele de protocol de la Zătun şi Vlădeşti, moştenite din „vremurile de tristă amintire” de CJ Galaţi, au mai nou parte de un destin… european. Mai exact, din locuri de „la dolce vita” pentru nomenclaturiştii PCR, în cele două locaţii se vor investi 840.000 euro din fonduri europene şi bugetul judeţean pentru a le transforma în centre transfrontaliere pentru dezvoltarea afacerilor şi, respectiv, protecţia mediului.
Axa Galaţi – Cahul via Zătun
Legat de destinul post-comunist, nu puţini au fost cei ce au văzut în amenajările de la Zătun şi Vlădeşti locuri excelente pentru dezvoltarea unor locaţii turistice. După cum a fost valul politic la vârful CJ Galaţi, diverse proiecte au fost ba iniţiate, ba abandonate.
Cert este că, în afară de unele întâlniri de protocol cu diverse delegaţii, atât vila de la Zătun, cât şi cea de la Vlădeşti, nu numai că au rămas în circuit închis, dar au intrat şi într-un proces de degradare. Finanţarea prin proiecte europene pare a fi fost salvarea lor. În ambele locaţii au fost demarate lucrări, ele urmând a fi încheiate în această vară.
Astfel, în cazul vilei de la Zătun, aceasta urma să devină un „Centru Integrat de Promovare şi Dezvoltare Economică Transfrontalieră”. Proiectul, în valoare de 475.000 euro, beneficiază de un grant european de 420.000 euro (Programul de vecinătate România – R.Moldova), restul de 55.000 euro fiind partea de cofinanţare din partea CJ Galaţi.
În limbaj oficial, centrul cu pricina „îşi propune să coaguleze eforturile de dezvoltare a zonei de graniţă prin identificarea şi valorificarea oportunităţilor de dezvoltare oferite de avantajele cooperării transfrontaliere dintre actorii instituţionali din judeţul Galaţi şi raionul Cahul”.
Pe româneşte, ideea proiectului ar fi de a renova cap coadă vila de la Zătun, de a o reamenaja cu spaţii pentru ateliere de lucru, o sală de conferinţe, de a asigura un personal specializat pentru acordarea de consultanţă. Teoretic, acolo ar urma să se organizeze simpozioane, colocvii, întâlniri de afaceri, acordarea de asistenţă pentru întreprinzători. Altfel spus, „imobilul reamenajat nu va avea destinaţie turistică, ci va găzdui evenimente cu caracter specific promovării şi dezvoltării economice”.
Poate că astea sunt planurile, chestiunea este că, mai nou, pentru a trece „podul de flori”, cetăţenii români au nevoie de viză, iar relaţiile dintre autorităţile române şi cele din Republica Molodova sunt mai mult decât tensionate. Desigur, nimeni nu putea să anticipeze turnura evenimentelor…
Are balta peşte
Privind partea plină a paharului, e bine că vila de la Zătun este reparată. Privind partea goală, vila va rămâne tot în circuit închis. În plus, imaginea oamenilor de afaceri moldoveni şi gălăţeni care dau buzna la Zătun pentru a se lumina în privinţa oportunităţilor economice transfrontaliere pare destul de ireală.
Poate ne înşelăm, dar mai aproape de realitate pare a fi imaginea unei locaţii ce va rămâne, chit că-i domeniu public, doar la îndemâna CJ Galaţi & comp., mai ales că sunt încă proaspete în memorie vremurile când la Zătun nu se intra decât pe bază de „bileţel” de la conducerea consiliului.
Şi mai sunt câteva necunoscute. Ce se va întâmpla cu livada şi amenajarea piscicolă? Teoretic, ele sunt în prezent în administrarea Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat al CJ Galaţi. Practic, nu se ştie care va fi viitorul acestora. Şi e păcat de ele.
În 2005, după ce a fost curăţată, în balta de la Zătun s-au băgat 18,5 tone de puiet, iar în prezent este, potrivit directorului SPADPP Galaţi, Picu Roman, „full de peşte”. Chestiunea este că, pentru cetăţeanul obişnuit, pescuitul a fost, este şi are şanse să rămână în continuare interzis.
Şi, atunci, bun, vrem afaceri transfrontaliere, renovăm vila pe bani europeni, facem şi seminarii câte se doresc, dar poate că ar fi bine să se ţină cont şi de dorinţa gălăţenilor care vor să meargă, în condiţii civilizate, cu familia, la un pescuit sau care, pur şi simplu, vor să admire cum creşte iarba în livada de meri! Sau simplii cetăţeni, fără pile la CJ sau afaceri trasforntaliere, sunt condamnaţi la agrement prin boscheţii de pe malul Dunării sau canalul Călugăru?
Vlădeştiul - sediu administrativ pentru o arie protejată
În ce priveşte vila de la Vlădeşti, aceasta ar urma să devină „Centru transfrontalier de protecţia mediului”. Proiectul, realizat tot în colaborare cu autorităţile de la Cahul, beneficiază de o finanţare prin programul de vecinătate de 368.970 euro, din care 332.000 sunt bani europeni, iar 36.970 euro sunt de la bugetul CJ Galaţi.
Centrul va cuprinde şi el o sală de conferinţe, birouri, scopul de bază urmând a fi de a identifica ariile protejate, de colaborare în domeniul mediului, alinierea legislaţiei etc. De altfel, viitorul centru a fost gândit şi în ideea că se va institui o Arie protejată a Prutului Inferior, sediul de la Vlădeşti urmând a servi şi pe post de centru de administrare.
De-a dreptul sublim, dar şi în cazul Vlădeştiului posibilităţile sunt mai largi. De exemplu, la un moment dat, exista un proiect al unui circuit turistic al judeţului în care, de exemplu, alături de vizitarea mănăstirilor gălăţene să fie inclus şi un popas la Vlădeşti. Dar şi în acest caz, lucrurile au rămas ca în tren.
* * *
Am dorit să vizităm atât Vlădeştiul, cât şi Zătunul, pentru a vedea, la faţa locului, cum merg lucrările, pentru a face nişte fotografii mai detaliate pe care să vi le prezentăm. Nu ni s-a permis acest lucru. La Direcţia de Dezvoltare Regională a CJ Galaţi am fost informaţi că interdicţia se bazează pe „clauzele de confidenţialitate” asumate în cele două proiecte.
Sinceri să fim, ni se pare cam bizară „confidenţialitatea” asta bazată pe bani publici. În calitate de cetăţeni europeni şi contributori gălăţeni poate că ar fi trebuit să avem dreptul de a vedea, pe viu, cum se desfăşoară aceste proiecte.
Explicaţii foto:
Foto 1: Vila de la Zătun, în curs de renovare
Foto 2-3: Vila de la Zătun, în prezent
Foto 4: Popularea cu peşte a bălţii Zătun (2005)
