Un cititor cu dublă cetăţenie română şi germană ne-a întrebat pentru care dintre liste va putea vota, cea română sau cea germană. Potrivit legii, cetăţenii români care se înscriu pe listele de vot dintr-un alt stat membru al UE nu au drept de vot în vederea desemnării reprezentanţilor României în Parlamentul European. Ei pot să aleagă numai reprezentanţii ţării în a cărei listă s-au înscris. Votul dublu este interzis.
În toate secţiile de votare româneşti, procesul electoral începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La secţia de vot, alegătorul prezintă actul de identitate şi primeşte buletinul de vot şi ştampila.
Alegătorul votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele şi prenumele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie în cadrul patrulaterului. Votul este valabil şi în cazul în care, ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului fiind însă evidentă.
Prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot în afara celei care votează este interzisă. Excepţie de la această regulă o fac alegătorii care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu pot vota singuri şi au dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el pentru a-l ajuta, dar care nu este din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare, după ce a votat, alegătorul va îndoi buletinul astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână afară şi o va introduce în urnă. Îndoirea greşită a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.
