Eşecul sistemului actual în a face faţă numărului tot mai mare de imigranţi cere o schimbare radicală a aşa-numitului „sistem Dublin”, au concluzionat membrii Comisiei pentru Libertăţi Civile. Aceştia au propus înfiinţarea unui sistem central pentru colectarea şi alocarea solicitărilor de azil. Proiectul, care ar putea include o cotă pentru fiecare stat membru, ar funcţiona în baza unui sistem "de puncte de acces" (hotspots), de unde ar fi distribuiţi refugiaţii.
Proiectul pune accent pe faptul că sistemul curent de azil nu acordă atenție presiunii specifice cu care se confruntă statele membre cu granițe externe UE. Deputaţii cer o schimbare care să garanteze corectitudine şi responsabilitate în solidar, precum şi o procesare rapidă a solicitărilor de azil.
În anul 2015, au fost detectate 1,83 de milioane de persoane care au încercat să traverseze graniţele externe ale Uniunii Europene în mod ilegal (crescând de la 282.500, în 2014). De asemenea, în UE, Norvegia şi Elveţia s-au înregistrat 1,4 milioane de solicitări pentru protecţie internaţională, iar numărul acestora a crescut constant din luna aprilie.
Transfer şi relocare
Eurodeputaţii cer statelor membre să îşi îndeplinească obligaţiile legate de măsurile pentru transferul urgent al solicitanţilor de azil, subliniind că, până la data de 3 martie 2016, doar 660 din 106.000 de solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia au fost transferaţi spre alte state UE.
În legătură cu relocarea solicitanţilor de azil (din state din afara UE), deputaţii din Parlamentul European susţin că UE are nevoie de o „abordare legislativă cu caracter obligatoriu”, adăugând că, pentru impact, aceasta trebuie să asigure relocarea unui număr „semnificativ” de refugiaţi, raportat la nivelul general de solicitanţi de azil în UE.
Privind funcţionarea „punctelor de acces” (hotspots), Comisia de Libertăţi Civile cere oferirea asistenţei financiare şi tehnice statelor membre (precum Italia sau Grecia) devenite puncte de intrare a solicitanţilor de azil. Primirea asistenţei ar facilita înregistrarea tuturor migranţilor; în consecinţă, Comisia cere ţărilor vizate să accepte această asistenţă.
De asemenea, deputaţii susţin introducerea unor noi acorduri de „reprimire” la nivelul UE. Conform deputaţilor, aceste acorduri ar trebui să aibă prioritate în faţa acordurilor bilaterale între statele membre şi ţări terţe. Deputaţii susţin întoarcerea migranţilor doar în cazul în care ţara în care sunt întorşi este considerată sigură.
Raportul va fi supus votului în următoarea sesiune plenară, ce va avea loc pe 13 aprilie, la Strasbourg.
