”Vlahii” din Cehia nu vorbesc româneşte, dar joacă!

”Vlahii” din Cehia nu vorbesc româneşte, dar joacă!
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

"Ansamblul "Bača", din oraşul Valašské Meziřící, vine din partea de est a Cehiei şi reprezintă comunitatea de valahi", a spus, în cuvântul său de salut adresat Galaţilor şi Festivalului, domnul Ctirad Bryol - coordonatorul grupului. Am ciulit bine urechile: până acolo au ajuns "vlahii", cum se spune, în general, despre românii bejeniţi cândva din calea turcilor ori plecaţi cu turmele?

Ansamblul de cântece şi dansuri "Bača" e înfiinţat în 1945, în ceea ce se numeşte acum Moravia Valahă. Găsesc pe site-ul ansamblului că, încă de la înfiinţarea acestuia de către etnograful M. Kaslik, trupa "a excelat prin puritatea folclorului şi a fidelităţii etnografice" - deci s-o fi păstrat şi amprenta românească veche...

Lângă superba clădire a Consiliului Judeţean, fost consulat al Cehoslovaciei (până ce nemţii l-au transformat, în Al Doilea Război Mondial, în propriul consulat), l-am rugat pe domnul Bryol să-mi spună dacă, în această regiune, "vlahii" mai vorbesc româneşte.

Sunt români care "ne govoryat po-rumynski", îmi spune, în "engleza Estului", oaspetele. "Vorbesc numai cehă, dar din istorie se ştie că sunt români, veniţi cu turme de oi, de vite, şi rămaşi la noi. Aceasta se întâmpla prin secolele XV-XVI. Ei îşi zic valahi. Nu sunt organizaţi în vreun fel, în nicio asociaţie. Păstrează doar folclorul şi istoria şi ţin minte că sunt urmaşii valahilor. Şi-au păstrat dansurile, cu influenţe, nu şi costumele".

Wikipedia consemnează: "Oraşul, care este una dintre porţile de intrare din Ţara Românească, este, de asemenea, unul dintre centrele folclorului valah". Iar "Bača" e "unul dintre cele mai vechi ansambluri folclorice din Moravia, coorganizator de festival internaţional.

Stârnit, am găsit, într-un număr din 2013 al revistei "Formula As", articolul "Neînfrânţii", care consemna: "Veniţi cu turme de oi şi capre, românii au ajuns şi în Slovacia, Cehia sau Polonia! Până la începutul seco­lului al XVI-lea, teritoriul ăsta nehaşurat de pe harta Europei devenise o altă Valahie şi un nou acasă, întocmai ca acelea din care strămoşii celor de acum plecaseră pentru totdeauna". Precum secuii la noi, "singu­rele îndatoriri pe care le aveau erau să păzească graniţele ţării şi să plătească anual o oaie şi un miel, la fiecare 50, din turma păstorită".

Părintele educaţiei moderne, aşa cum este cunoscut Jan Amos Comenius, scria în 1620: "Oamenii din Mun­ţii Moraviei se numesc vlahi şi nu se tem de războaie. Au refuzat să accepte jugul habsburg şi, timp de trei ani, şi-au apărat libertatea cu sabia".

Citit 3495 ori Ultima modificare Sâmbătă, 11 August 2018 10:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.