Conform Primăriei Galaţi, din suprafaţa totală de 7.669 mp din zona Spicu, spaţiul verde măsura, înainte de modernizare, 4.023 mp, iar aleile - 3.531 mp. După punerea în operă a proiectului urbanistic, din suprafaţa de spaţiu verde vor rămâne 2.132 mp, iar pavimentele şi mobilierul urban vor ocupa 5.344 mp. De cealaltă parte a străzii, la Romarta, din suprafaţa totală de 4.032 mp, spaţiul verde ocupa, anterior demarării lucrărilor, 1.100 mp, iar aleile - 2.752 mp. La finalul investiţiei, suprafaţa spaţiului verde va fi de 520 mp, iar pavimentele şi mobilierul urban vor ocupa 3.332 mp. Autorităţile consideră că intervenţiile aflate în plină desfăşurare trebuie privite în ansamblul lor, că mai importante sunt scopurile care se doresc a fi atinse, nu bilanțurile teritoriale privite matematic.
„Un fleac, l-au betonat! - Jumătate din spaţiul verde de la Spicu a dispărut”, era constatarea pe care o făceam, în urma sesizărilor şi a nemulţumirilor transmise de cititorii noştri, în articolul publicat în ediţia de sâmbătă, 20 aprilie, a ziarului „Viaţa liberă”. Scriam atunci că din generosul spaţiu verde al parcului au mai rămas acum doar câteva insule de pământ supraînălţat, în care copacii sunt îngropaţi. Pentru corecta informare a gălăţenilor, am solicitat Primăriei municipiului Galaţi să ne răspundă la o serie de întrebări. Iată care sunt explicaţiile oficiale ale autorităţilor cu privire la proiectele aflate în derulare, şi ce va mai rămâne din spaţiile verzi de la Spicu şi Romarta în urma modernizării.
Contextul modernizării
Înainte de a ne răspunde punctual la fiecare dintre întrebările adresate, autorităţile locale au ţinut să ne prezinte contextul în care se fac intervențiile în zona Spicu.
„Municipiul Galați, prin autoritățile locale, a dorit, înainte de toate, să regăsească pentru oraș și spațiile lui urbane o identitate cumva pierdută în perioada anilor 1980-2000. Dacă privim trama stradală, spațiile publice, micile scuaruri și parcuri ale orașului, putem admite că Municipiul Galați nu arăta diferit față de alte orașe din România: cu aceleași spații verzi străbătute de alei înguste cu garduri mici metalice, cu unele spații în care copiii nu pot intra, fără a putea fi folosite pentru recreere și agrement, fără spații în care tinerii să poată socializa, de regulă - ecrane verzi care ascund blocurile de locuințe.
Municipiul Galați dorește, pe de o parte, transformarea unor astfel de zone în spații urbane deschise, luminoase în care, într-adevăr, domină suprafețele pietonale, iar pe de altă parte crearea unor parcuri verzi cu peluze de gazon, cu zone unde predomină suprafața de spațiu verde amenajat. Nu în ultimă instanță, Municipiul Galați dorește redarea acestor spații locuitorilor reprezentați de toate categoriile sociale: tineri și vârstnici, copii și adolescenţi, părinți care își pot plimba copiii, copii care își pot plimba animalele de companie, tineri care pot folosi suprafețele pavate cu piatră pentru role și biciclete. De asemenea, toate aceste spații au sisteme noi de iluminat pietonal, rețele automatizate de irigații și mobilier urban adecvat”, ne-a transmis Primăria Galaţi.
Concret, zona Spicu face parte dintr-un plan mai mare de modernizare. „Zonele Spicu și Romarta sunt punctul de greutate din viitoarea axă de promenadă care va traversa zona centrală a orașului. Astfel, după finalizarea lucrărilor în aceste zone, locuitorii orașului Galați vor avea o promenadă pe care o pot folosi în plimbările lungi din weekend, cu începere din Parcul Mihai Eminescu, continuare pe strada Domnească, traversarea intersecției printr-un minunat viitor Pasaj pietonal, ieșire în zonele Romarta și Spicu, continuarea traseului de-a lungul Promenadei Navelor – Parc Elice”, susţine Primăria Galaţi.
Autorităţile ne-au oferit, cu link-uri, exemple similare de intervenţii urbane realizate în alte oraşe europene, „spații urbane proiectate și executate cu bugete mult mai mari decât ale noastre”, după cum subliniază: The Square of Jan Stenbeck din Stocholm, Suedia, Plaza de Dali din Madrid, Spania, Tom Hall Square, Solingen, Germania, Chatenay-Malabry, Franţa dar şi Norrebro Public Space din Copenhaga, Danemarca.
„Toate acestea sunt proiecte premiate de foruri internaționale de arhitectură și urbanism și, totodată, îmbrățișate de locuitorii fiecărui oraș în parte. Sunt spații care te cheamă afară, te fac să ieși la plimbare, să te plimbi cu bicicleta, să-ți placă orașul în care locuiești”, argumentează autorităţile, pentru a răspunde, apoi, punctual, întrebărilor noastre.
Bilanţul teritorial
„Care a fost suprafața spațiului verde din zona Spicu și cât a mai rămas în prezent?”, a fost prima întrebare adresată de noi. Conform răspunsului primit, amenajarea zonei centrale cuprinde ambele laturi, estică (Spicu) și vestică (Romarta).
„Sector Est (Spicu), înainte de Proiect: suprafața totală - 7.669 mp, suprafață spațiu verde - 4.023 mp, alei - 3.531 mp, fântâni + statuie Costache Negri - 115 mp.
Sector Est (Spicu), după Proiect: suprafața totală - 7.669 mp, suprafață spațiu verde - 2.132 mp, pavimente + mobilier urban - 5.344 mp, fântâni + statuie Costache Negri - 115 mp.
Sector Vest (Romarta), înainte de Proiect: suprafața totală - 4.032mp, suprafață spațiu verde - 1.100 mp, alei: 2.752 mp, fântâni -180 mp.
Sector Vest (Romarta), după Proiect: suprafața totală - 4.032 mp, suprafață spațiu verde - 520 mp, pavimente + mobilier urban - 3.332 mp, fântâni - 180 mp”, ne-a comunicat administraţia locală.
De ce s-a betonat
„Care este motivul pentru care aproape jumătate din suprafața spațiului verde a fost betonată?”, a fost întrebarea pe care am adresat-o municipalităţii.
Iată şi răspunsul: „La obiect, Scuarul Spicu făcea parte din aceeași categorie de spații verzi urbane specifice orașului Galați: scuar verde cu spații verzi îngrădite, pline de arbuști și plante fără valoare dendrologică, cu alei înguste, parte din beton, parte din dale prefabricate, cu un mobilier urban învechit inestetic, cu un sistem de iluminat depășit, în parte nefuncțional, cu o statuie a lui Costache Negri nepusă în valoare, cumva ascunsă în vegetație. Fiind parte integrantă a acestui Masterplan, și zona Spicu trebuia să fie redată locuitorilor, transformată într-o piață publică. De remarcat că în aceste zone, precum și în multe altele, materialul dendrologic (arbori și arbuști) va rămâne în proporție de peste 90 la sută același. Va fi ridicat coronamentul acestor arbori. De asemenea, alveolele verzi, nou create, vor integra acești arbori. La trunchiurile acestora vor fi montate tuburi care vor proteja tulpina. De asemenea, toate obiectele decorative din sit vor fi reabilitate și/sau repuse în funcțiune: cele şapte fântâni rectangulare din zona Romarta, Fata pe valuri, cele patru fântâni decorative din zona Spicu etc.”, precizează oficialii.
Tot parcul va fi betonat?
„Încă o dată, nu tot parcul va fi betonat. Prin „betonare” vă rugăm să luați în considerare și necesitatea redesenării planeității spațiului. Mai exact, au fost recalculate toate pantele și preluările de ape pluviale, astfel încât nu vor mai exista bălți și noroaie în pavimente, pe care locuitorii, în trecerea lor prin spațiu, să fie nevoiți să le ocolească sau, după caz, să le traverseze”, susţine Primăria. Care argumentează că, „scopul amenajării acestor spații este, peste toate, acela de a aduce oamenii împreună, de a-i face să se întâlnească, fără să existe alei înguste întunecate”.
Vor supravieţui copacii?
„Care este motivul pentru care trunchiurile copacilor au fost pe jumătate îngropate în pământ și ce șanse de supraviețuire au?”, a fost o altă întrebare adresată de „Viaţa liberă”.
„Conceptul de arhitectură peisageră a spațiului urban Spicu prevede inserția unor valonamente largi, valonamente gazonate pe care locuitorii le pot folosi. Tineri și oameni în vârsta se pot așeza pe aceste peluze de gazon, deși sunt în mijlocul unui oraș. Aceste valonamente au înălțimi de 0,4 – 0,8 m, astfel încât, vizitatorul nu va vedea o suprafață plată, întinsă, ci un joc al terenului cu aceste valonamente verzi, ieșind din pavimentul de granit. La fiecare dintre trunchiurile arborilor vor fi montate tuburi de protecție cu piatra și tub de drenaj, astfel încât umiditatea nu va persista la nivelul trunchiului și, în consecință, arborii nu vor fi afectați.
Ce vedeți dvs în șantier este provizoriu, chiar dacă și pe perioada șantierului constructorul a avut grija de a proteja trunchiurile. La final, profilul valonamentului va avea forma unui arc blând, nicidecum forma actuală din șantier. Prin urmare, ridicarea pământului la nivelul trunchiului va fi de câțiva centimetri (10-15 cm). Șansele de supraviețuire a arborilor sunt de sută la sută. De asemenea, pentru arborii din pavimente se vor monta grile de protecție de 1,0-1,2 m fiecare, astfel încât fiecare dintre acești arbori va beneficia de aproximativ 1,4 mp de pământ în jurul tulpinii”, ne-au comunicat autorităţile.
Potrivit acestora, proiectul a trecut prin toate etapele legale şi are aviz de mediu. Ba mai mult, ţin să sublinieze că aceste spații „au intrat în procesul de reabilitare pe baza unor concepte și proiecte tehnice executate de o echipă de specialiști în toate domeniile conexe: arhitectură, urbanism, arhitectură peisageră, dendrologie, floricultură, rețele edilitare, rezistență etc”.
Concluziile proiectantului
La finalul răspunsurilor la întrebările noaste, administraţia locală a ţinut să ne transmită şi concluziile proiectantului: ”Vă propunem să privim aceste intervenții în ansamblul lor, și nu specific, pe fiecare zonă în parte. Importante sunt scopurile pe care vrem cu toții să le atingem, și nu bilanțurile teritoriale privite matematic. Dacă în zonele Spicu și Romarta, într-adevăr, suprafața de spațiu verde, matematic, se micșorează, sunt alte proiecte în curs de finalizare care propun mărirea suprafeței de spațiu verde. Zonele Spicu și Romarta vor avea un specific urban, pietonal, alte zone vor avea un alt specific – zone verzi, împădurite destinate altor tipuri de activități recreative. Speranța noastră este ca aceste spații urbane să fie îmbrățișate de locuitori, să se bucure de ele și, nu în ultimul rând, să crească nivelul calității vieții pentru fiecare dintre beneficiarii finali – oamenii”.
Ce spune primarul Ionuţ Pucheanu
„Am plecat de la ideea că orice oraş, în centrul lui, are o piaţetă. Haideţi să aruncăm cu piatra către Braşov, acolo unde nu ai nici măcar un copac, este doar piatră, pentru că asta însemnă piaţetă. Haideţi să ne uităm la Cluj, unde centrul este o piaţetă fără vegetaţie. Haideţi să ne uităm la Sibiu, unde se întâmplă acelaşi lucru. Lucrurile se mai modifică puţin pe la Oradea, acolo unde mai există câte un copăcel, câte un petec de iarbă.
Gândirea pe care am avut-o pentru centrul oraşului este aceea de a diminua într-o oarecare măsură pseudospaţiul verde – pentru că eu nu pot să numesc spaţiu verde ce era acolo - şi de a-i da o utilitate pentru plimbare, staţionare, poposire, pentru a petrece puţin timp liber într-un ambient care sunt aproape sigur că va fi pe plac şi va îmbia la a sta”, a declarat recent, în emisiunea „Audienţă la primar” de la Tv Galaţi, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.
„Acolo era orice, mai puţin spaţiu verde!”
„Cei născuţi mai devreme au o formă de a fi închistaţi atunci când lucrurile se schimbă faţă de cum le ştiau ei de 50 de ani”, a afirmat Ionuţ Pucheanu cu privire la reticenţele cetăţenilor vizavi de diminuarea spaţiului verde de la Spicu.
„Acolo era orice mai puţin spaţiu verde! Era nişte pământ împrejmuit de un gard viu care depăşea un metru - un metru jumătate, respectivul spaţiu verde nu era accesibil cetăţeanului, erau doar acele cărărui înguste, sărea oricine din boscheţi, nu ştiai cine şi de unde te-a lovit! Acum lucrurile vor fi mult mai deschise, mult mai frumoase!
Am convingerea că ceea ce facem facem bine! Aş fi extrem de curios şi fac o invitaţie celor care sunt de părere că lucrările pe care le facem sunt de proastă calitate: aş fi dispus să văd cam cum şi-au amenajat pe acasă, tocmai pentru a avea un termen de comparaţie”, a lansat edilul-şef al urbei o provocare către criticii proiectelor sale se modernizare urbană.
Foto: Iulia Kelt şi Internet
