Agricultorii, în război cu norii de gheaţă. ”Umbrelă” contra grindinei, pentru culturile valoroase (FOTO)

Agricultorii, în război cu norii de gheaţă. ”Umbrelă” contra grindinei, pentru culturile valoroase (FOTO)

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea Remus Basalic
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Până în urmă cu doar câţiva ani, România era una din ultimele ţări europene care nu dispunea încă de un sistem de combatere a grindinei. Primele încercări de a preîntâmpina pagubele imense pe care bucăţile de gheaţă căzute din cer le provoacă culturilor agricole valoroase au avut loc încă din perioada comunismului, însă toate iniţiativele s-au stins atunci încă din faşă. De 22 de ani însă, în ţara noastră a început dezvoltarea unei tehnologii anti-grindină proprii, la uzina Electrotehnica Ploieşti. Cu paşi mici, marcaţi prin numeroase hotărâri de guvern, în România a fost pus la punct şi s-a dezvoltat Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), care cuprinde pe radarul său şi judeţul Galaţi.

De SNACP răspunde o autoritate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Structura are în administraţie mai multe unităţi teritoriale de combatere a căderilor de grindină, pe raza cărora funcţionează câteva zeci de puncte de lansare a rachetelor anti-grindină. Două dintre aceste puncte au fost construite în judeţul Galaţi, activitatea lor fiind coordonată de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 2 Vrancea. 

"Viaţa liberă" a mers la unitatea din Focşani, dar şi la punctul de lansare din Nicoreşti, judeţul Galaţi, pentru a vedea cum sunt identificaţi, urmăriţi şi vânaţi norii purtători de grindină, înainte ca bulgării nimicitori de gheaţă să ajungă la sol. Ca să înţelegem sistemul, am vorbit cu persoana care răspunde de UCCG Moldova 2 Vrancea, cu operatorii anti-grindină, precum şi cu personalul în sarcina căruia intră lansarea propriu-zisă a rachetelor. Am putut afla astfel că intervenţia lor, deşi cunoscută de puţină lume, contribuie nu doar la salvarea a zeci de mii de hectare de culturi agricole, ci şi la protejarea populaţiei şi a bunurilor private.

Zece puncte de lansare în Vrancea şi în Galaţi

Am ajuns la unitatea din Focşani într-o zi cenuşie din cauza norilor deşi care acopereau cerul. Încă de la poartă am fost întâmpinaţi de coordonatorul UCCG Moldova 2, inginerul Ion Marin, ghidul nostru pentru următoarele câteva ore. "Aici, suntem două entităţi: eu şi doi colegi reprezentăm Autoritatea Sistemului Naţional Antigrindină, iar restul personalului aparţine operatorului privat care se ocupă propriu-zis de transportul rachetelor şi de executarea tragerilor. Fiecare unitate are un număr de puncte arondate. Prin studiu de fezabilitate, UCCG Moldova 2 are prevăzute 20 de puncte de lansare: 12 în Vrancea şi restul în Galaţi. Deocamdată, suntem operaţionali cu opt puncte de lansare în Vrancea şi cu două în Galaţi", explică ing. Ion Marin. 

Punctele deja operaţionale sunt amplasate la Nicoreşti şi Poiana. Anul acesta, ar urma să fie construite şi restul de şase puncte, în localităţile: Târgu Bujor, Băneasa, Cuca, Corni, Ghidigeni şi Drăguşeni. Pentru construcţia acestora şi a restului de patru puncte prevăzute în judeţul Vrancea, Guvernul a alocat, prin HG 280, adoptată pe 8 mai 2019, suma de aproximativ 7.600.000 de lei. "Iniţial, în locul comunei Băneasa, pe hartă era Măstăcaniul. Din cauza situării acestei comune în apropierea frontierei nu se pot însă amenaja acolo astfel de puncte", adaugă şeful unităţii de la Focşani. 

"Un mare câştig pentru fermieri"

Principalul obiectiv al sistemului antigrindină este de a proteja speciile valoroase, fie că vorbim de plantaţii viticole, de leguminoase sau de livezi. Aşa cum subliniază însă ing. Ion Marin, sistemul are şi un efect social. "Într-o zonă acoperită de acest sistem este protejată şi maşina, şi tabla de pe casă, şi răsadul din curtea omului. Din estimările făcute, un leu cheltuit prin acest sistem scuteşte şapte lei de eventuale pierderi. Sunt în acest domeniu studii făcute pe ultimii 50-60 de ani".

Un punct de lansare protejează între 10.000 şi 12.000 de hectare, în tot sezonul căderilor de grindină (15 aprilie - 15 octombrie). Astfel, atunci când toate cele opt puncte din judeţul Galaţi vor deveni operaţionale, suprafaţa protejată va fi de aproape 100.000 de hectare. Ca regulă, pentru a nu rămâne suprafeţe descoperite, între punctele de lansare se întretaie o zonă de cel puţin zece la sută. "Cu 20 de puncte funcţionale, în Galaţi şi în Vrancea, se va acoperi peste o treime din suprafaţa celor două judeţe, ceea ce este un mare câştig pentru fermieri", spune și Valentin Huciu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Galaţi.

Vânătoarea norilor de grindină

Sistemul Naţional Antigrindină are pus la dispoziţie, prin contract, radarul meteorologic al Autorităţii Naţionale de Meteorologie. Dispozitivul transmite la secundă informaţii privind starea vremii. În punctul de control, într-o cameră plină cu monitoare, operatorii urmăresc imaginile captate de radar 24 de ore din 24. Glumind, ing. Ion Marin compară activitatea operatorilor de aici cu cea de la NASA. Vânătoarea de nori care conţin celule de grindină este însă o activitate cât se poate de serioasă.

Mai întâi, datele transmise de radar sunt urmărite în permanenţă pentru a surprinde momentul în care apare o celulă. Radarul îi dă apoi o etichetă, în funcţie de cât de periculoasă este această celulă. Verdele înseamnă un simplu nor de ploaie, în vreme ce negrul, albul sau griul indică cele mai periculoase situaţii. Pe etichetă, operatorul poate vedea înălţimea norului, înălţimea la care acesta se formează, cantitatea de grindină pe care o conţine, direcţia şi viteza de deplasare. În funcţie de aceste coordonate, se stabileşte dacă trebuie tras sau nu.

"Este necesar avizul aviaţiei"

În cazul în care răspunsul este "da", coordonatele norului, comanda de tragere şi numărul de rachete care trebuie lansate sunt transmise de la UCCG Moldova 2 către punctele operaţionale din teritoriu. "Este o operaţiune care implică o responsabilitate foarte mare. Pentru a putea trage avem nevoie şi de avizul aviaţiei, deoarece în zonă poate trece un elicopter SMURD, spre exemplu. De asemenea, nu putem trage deasupra localităţilor", mai spune ing. Ion Marin. Anul trecut, în Vrancea şi în Galaţi au fost trase 536 de rachete antigrindină. Dintre acestea, 50 au fost lansate de la Nicoreşti şi 57 de la Poiana. Anul acesta, pe 3 mai, de la Poiana au fost lansate trei rachete, iar ziua următoare alte trei de la Nicoreşti. 

Fiecare punct de lansare are o suprafaţă standard de 1.500 de metri pătraţi şi şase angajaţi permanenţi care lucrează în ture. Operatorii care sunt de serviciu trebuie să fie pregătiţi în orice moment să execute ordinele de tragere venite din punctul de control. La Nicoreşti, am găsit doi operatori. Punctul dispune de două tunuri cu o capacitate de opt rachete fiecare. Atunci când comanda de tragere vine de la unitate, rachetele sunt instalate, iar tunurile sunt orientate în funcţie de coordonatele stabilite. La comanda "foc", proiectilele de peste un metru lungime sunt lansate către norii purtători de celule de grindină.

Tehnologie autohtonă brevetată

Iniţial, atunci când în România aceste rachete nu erau nici măcar în stadiul de proiect, a existat intenţia de a importa sistemele folosite de alte ţări. Lupta cu grindina nu este un domeniu nou. Cercetările în această privinţă au început încă din anul 1933, în Statele Unite ale Americii, iar ţări precum Rusia, Franţa şi China au desfăşurat la rândul lor studii proprii. Se estimează că doar americanii au investit, până în prezent, aproximativ 25 de miliarde de dolari pentru cercetarea şi punerea la punct a sistemelor antigrindină. 

În România, înainte de momentul 1989, uzina Electromecanica Ploieşti fabrica rachete militare. După 1990, odată ce numărul comenzilor s-a prăbuşit, uzina ajunsese în pragul falimentului, în jur de 400 de oameni riscând să rămână şomeri. Cercetările care au stat la baza unei tehnologii româneşti de modificare a vremii au început la Ploieşti, în 1997, în cadrul unui program de "reconversie a industriei de apărare". 

Timidă la început, iniţiativa specialiştilor ploieşteni s-a dovedit a fi un succes, la două decenii distanţă. În prezent, rachetele antigrindină autohtone sunt brevetate, iar specialiştii spun că sistemul oferă chiar beneficii faţă de alte variante. Unic la rachetele antigrindină româneşti este faptul că sunt fabricate din carton. După ce a livrat încărcătura de iodură de argint care fărâmiţează celula de grindină din nor, restul corpului rachetei se dezintegrează în aer, fără a exista riscul de a răni pe cineva aflat la sol.

Substanţa care îmblânzeşte natura

Grindina se formează doar în norii cu dezvoltare verticală de tip „cumulonimbus” (foto). Picăturile de apă aflate la altitudine mai joasă sunt transportate cu rapiditate de curenţii de aer ascendenţi către straturile mai înalte ale norului, acolo unde temperatura scade sub 0 grade Celsius.

Format, bobul de grindină este transportat de sus în jos şi invers, acumulând alte picături de apă şi unindu-se cu alte fragmente de gheaţă. Bobul capătă în acest mod dimensiuni tot mai mari, putând reprezenta un adevărat pericol atunci când pică la sol. Sunt cunoscute inclusiv cazuri în care bucăţile mari de grindină au provocat moartea persoanelor pe care le-au lovit. Substanţa activă din rachetele produse la Ploieşti este iodura de argint.

Odată trasă, racheta deflagrează în nor şi face o inseminare a acestuia. Fragmentele de grindină sunt astfel împiedicate să se unească. Mai mult, sunt chiar divizate. Spre exemplu, din 1.000 de particule cu un diametru de doi centimetri pot rezulta mult mai multe particule mici. Odată ce norul se apropie, operatorii trag iarăşi, reducând dimensiunea şi mai mult. Atunci când, cad, fragmentele mici rezultate astfel se topesc la contactul cu aerul cald şi ajung la sol sub formă de ploaie.

În Dobrogea, strategie diferită

În Europa există mai multe metode de combatere a grindinei. Republica Moldova are un sistem antigrindină funcţional deja de câteva decenii pe tot teritoriul ţării. În Grecia, iodura de argint este inseminată în nori cu ajutorul avioanelor. Aceeaşi metodă ar putea fi folosită în următorii ani şi în Dobrogea. În Croaţia, se folosesc generatoarele terestre. Rusia şi Ucraina, în schimb, folosesc sisteme de provenienţă sovietică.

Rachetele se înalţă până la 9.000 de metri

Rachetele antigrindină produse la Ploieşti poartă indicativul RAG-96 şi au un calibru de 82,5 milimetri, o lungime de 1,4 metri şi ajung la o altitudine maximă de 9.300 de metri, conform informaţiilor de pe site-ul producătorului. Bătaia maximă a unei rachete este de 12.000 de metri, iar timpul de autodistrugere variază între 41 şi 45 de secunde. În primă fază, racheta urcă în mod special pe verticală, după care este ghidată pe orizontală spre celula de grindină.

Foto 1, galerie. Camera în care operatorii vânează norii periculoşi. Foto 2. Tun de lansare a rachetelor antigrindă din punctul de la Nicoreşti. Foto 3. Ing. Ion Marin - coordonator UCCG Moldova 2 Vrancea. Foto 4. Valentin Huciu - directorul Direcţiei pentru Agricultură Galaţi. Foto 5, 6. Vânătoarea norilor de grindină. Foto 7. Harta care reprezintă suprafeţele acoperite de patru dintre punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Foto 8. Panoul de lansare a rachetelor. Foto 9, 10, 11. Macheta la scară exactă a unei rachete antigrindină produse la Ploieşti. Foto 12, 13, 14. Pe teren.

Citit 2051 ori Ultima modificare Luni, 27 Mai 2019 01:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.