În linia întâi a luptei cu pandemia este sistemul sanitar. În spate, sunt tranșeele economiei, ce trebuie întărite acum mai mult decât oricând.
După o guvernare de circa trei ani cu preocupări mai mult de natura creșterii veniturilor unor bugetari, constatăm că măsurile economice propuse de actualul executiv sunt destul de timide și vagi. Nu o spunem noi neapărat, ci întreprinzătorii ale căror afaceri încep să scârțâie din toate încheieturile. Recent, un sondaj efectuat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în rândul propriilor membri a relevat alte priorități ale mediului de business în raport cu inițiativele guvernamentale. Practic, aceștia, în proporție de peste 50 la sută, au o altă viziune asupra unui număr de cinci măsuri ce ar trebui abordate urgent în zona fiscală, bancară și a raporturilor de muncă. Pentru a nu intra în detalii, materialul poate fi consultat aici http://cnipmmr.ro/2020/03/25/eficienta-masurilor-luate-de-guvern-si-noi-propuneri-pentru-imm-uri.
De aici am plecat într-un dialog cu întreprinzători gălățeni, oameni care în aceste zile încep să resimtă efectele unei crize economice ale cărei magnitudini și întindere temporală sunt greu de anticipat. Oamenii sunt realiști, apăsați de neclarități și mai puțin dornici să apară acum în mass-media, motiv pentru care am decis să păstrăm anonimatul.
Astfel, în zona imobiliară, "lucrurile se mișcă foarte greu, lumea este cuprinsă de incertitudine. Vizionări fizice vă dați seama că nu mai putem face, ci doar online. Am mai marketat câteva proprietăți, s-au mai încheiat și contracte și se apreciază că în stare de urgență, în zona aceasta imobiliară nu ar fi nicio... urgență. Dar ce te faci cu cei care erau în plin proces de mutare din locuințe?", se întreabă retoric un agent imobiliar gălățean. El a mai adăugat că alte probleme sunt în zona de interacțiune cu autoritățile, acolo unde totul trebuie făcut în format electronic, dar durează mai mult și în relația cu notarii care au tras destule obloane.
Previzibil mai gravă este situația în materie de intermedieri financiare. Activitatea unui broker de credite pentru populație a fost suspendată temporar. "Clienții erau oricum destul de reticenți în ultimele două săptămâni, amânând întâlnirile de finalizare cu consultanții firmei", ne-a declarat managerul echipei de vânzări. Puțin mai bine stau lucrurile în zona asigurărilor, acolo unde se mai încheie polițe de asigurări de sănătate, existând posibilitatea semnării electronice a tuturor documentelor, după cum am aflat de la un agent în domeniu.
În parametri oarecum diferiți se derulează activitatea unui antreprenor al cărui business este structurat pe două mari coordonate: IT și implementare de proiecte pe fonduri europene. "Este mai mult decât evident că pe zona de IT, programatorii fac telemuncă și lucrurile merg înainte. În schimb, în ceea ce privește implementarea proiectelor cu fonduri europene aflate în derulare, sunt ceva complicații legate de situația unora dintre beneficiari, care activează în domeniile rapid afectate, gen alimentație publică. Altfel, în cazul proiectelor care vor merge înainte, dar cu un grafic de activități împins în timp, suntem obligați prin contract să plătim experții ce fac parte din echipa de proiect din fonduri proprii, cel puțin pe perioada suspendării acestora", ne-a transmis sec administratorul companiei.
În prezent, nici nu se pune problema organizării de cursuri de recalificare sau de perfecționare. "Atât timp cât cursurile online nu sunt acreditate la nivelul Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), nu ne putem desfășura activitatea. Angajații au contractele de muncă suspendate, nu sunt în șomaj tehnic și de mare folos ne-ar fi în această perioadă amânarea unor dări către stat", a declarat reprezentantul legal al unei firme de succes în domeniu.
Trecând într-o zonă mai prozaică, a bunurilor identificabile, asociații unei firme de catering raportează o reducere a livrărilor la jumătate. Motivația este simplă: închiderea unor firme ce asigurau livrări zilnice salariaților. Cu toate acestea, lucrurile sunt privite cu optimism: "Toată lumea la noi lucrează full-time, ne-am reorientat către livrări la domiciliu, în special către persoane mai tinere, în condițiile în care asigurăm distribuția cu propriile mijloace de transport", au adăugat reprezentanții firmei, menționând că o promovare eficientă a produselor este absolut esențială și nu de ieri, de azi.
Mai bine arată lucrurile pentru o firmă ce asigură lucrări de întreținere a utilajelor și activelor din zona de agrobusiness. Unul dintre asociați chiar se afla în drum către o lucrare la ora convorbirii telefonice și ne-a declarat că în această perioadă are nevoie de personal, menționând că toți angajații care participă la activități au, chiar prin natura jobului, toate echipamentele de protecție necesare, mai ales în noile condiții.
Nu la fel este și în zona industriei termotehnice. "Magazinul de prezentare este în continuare deschis, dar cifra de afaceri săptămânală a scăzut de la 500.000 la 5.000 de lei. Deocamdată, personalul operațional este la muncă, dar intenția este ca de la 1 aprilie să apelăm la șomajul tehnic. Avem în continuare contracte cu companii foarte mari, dar zona de service, instalări centrale termice, aparate de aer condiționat sau panouri solare a scăzut aproape la zero în ultimele săptămâni. În aceste condiții, vom fi nevoiți ca de la jumătatea lunii aprilie să luăm măsuri și mai radicale", ne-au precizat persoane din conducerea unei companii de profil.
Reducerea dramatică a activității a ajuns și în zona producției de materiale publicitare. Posesorul unui astfel de business privește cât se poate de lucid situația: "Fiecare zi în care reușim să primim o comandă și să continuăm să lucrăm este o mică victorie. De fapt, activitatea noastră din prezent se datorează în principal derulării unor proiecte din urmă. Prin urmare, de la 1 aprilie vom adopta o decizie neeconomică și vom susține angajații o perioadă din resursele firmei, reducând toată activitatea la 30 la sută din cât este în prezent". El este de părere că efectele pandemiei vor agrava în mod cert indicatorii macroeconomici din acest an, avansând posibilitatea unui PIB în scădere procentuală cu două cifre. "Este important ca solidaritate să simțim din toate părțile, pentru că e de prevăzut ca această criză să mai reducă din inechitățile societății noastre", a mai spus administratorul firmei.
Istoria are și componentă economică
În urmă cu zece ani, în perioada iulie 2008 - octombrie 2010, România s-a aflat în recesiune economică. Reducerea activității s-a datorat "importului" crizei de lichidități mondiale, coroborate cu o nejudicioasă alocare a resurselor statului în economia națională.
Finalul anului electoral 2008 a adus o exacerbare a cheltuielilor în zona bugetară, pe considerentul zicalei celebre "economia duduie". Semne de scădere evidente se mutaseră deja de peste Ocean în economia UE. Neglijarea abordărilor eficiente a continuat pe parcursul lui 2009, deși oamenii de afaceri români semnalau deja blocaje și disponibilizări de personal. Bisturiul FMI și reducerile drastice de venituri în zona bugetară din vara lui 2010 au reprezentat ultima soluție de rearanjare a echilibrelor macroeconomice, dezavuată de mulți. Pe lângă prăbușirea politică a inițiatorilor, măsura, însoțită și de creșterea TVA, a condus la un prim trimestru de creștere economică, ultimul din 2010. Aceasta a fost confirmată la începutul lui 2011, România ieșind din recesiune, dar specialiștii au estimat pierderi de circa 30 miliarde de euro. Anul 2020, cu actuala pandemie de Covid-19, este și el un an electoral.
