Anul trecut a fost unul al recordurilor negative, în județul Galați, în privința mișcării naturale a populației. Nu doar că natalitatea a atins cel mai scăzut prag din ultimii 30 ani, dar rata mortalității a urcat foarte mult, totul și din cauza deceselor provocate de COVID-19.
Anul trecut, în județul Galați s-au născut doar 4.279 de copii, cel mai mic număr din 1990 încoace. În primul an de la Revoluție, în județul nostru s-au născut peste 9.000 de copii, cei mai mulți concepuți înainte de momentul decembrie 1989. Era însă vorba de o natalitate menținută în mod artificial, generată de politicile în domeniu impuse de regimul comunist. După căderea dictaturii, româncele au redobândit libertatea de a decide asupra propriului corp.
Astfel, odată ce avortul a devenit din nou legal, s-a înregistrat o adevărată explozie a numărului întreruperilor de sarcină. Primul efect a fost acela al scăderii natalității. În 1991, numărul nașterilor în județul Galați a scăzut la 7.771, iar acest trend descendent s-a menținut, cu unele excepții minore, până în prezent.
2011, în plină criză economică, a fost primul an de după Revoluție când natalitatea în rândul gălățencelor a scăzut sub pragul de 5.000 de nașteri, la 4.577 de nou-născuți, un record nedorit care nu a mai fost atins până anul trecut.
Mortalitatea, la cote alarmante
În ceea ce privește mortalitatea, un alt indicator demografic important, aceasta a înregistrat o evoluție inversă față de natalitate. Față de acum 30 de ani, în județul Galați avem mai multe decese în prezent, în ciuda faptului că populația județului a scăzut foarte mult, pe parcursul ultimelor trei decenii.
În 1990, s-au înregistrat 5.570 de decese, iar numărul lor a crescut în mod constant, trend valabil și în ziua de azi. 1996 a fost primul an în care numărul nașterilor a fost aproximativ același cu numărul deceselor - s-au născut 6.992 de copii și au murit 6.912 persoane. După 2002, balanța s-a înclinat în mod ireversibil, iar numărul nașterilor nu a reușit să mai țină pasul cu cel al deceselor. Fenomenul este numit de specialiști spor natural negativ și poate fi normal, până la un punct, în orice societate. Totuși, atunci când sporul natural rămâne prea mult timp negativ, populația intră în declin, fapt ce poate avea consecințe sociale și economice grave. La noi, efectele se văd deja, în presiunea pusă pe sistemul public de pensii și în nevoia mare de servicii medicale și medico-sociale.
Anul trecut, în județul Galați s-au înregistrat 7.893 de decese, cel mai mare număr de după Revoluție. Am atins acest număr fatidic și din cauza îmbătrânirii accentuate a populației, dar și ca urmare a deceselor provocate de epidemia de COVID-19.
Datele pe care le-am obținut din arhivele Institutului Național de Statistică arată că populația județului nostru a scăzut, în ultimii 30 de ani, doar ca urmare a sporului natural negativ, cu aproape 22.000 de persoane. Dacă e să recurgem la un mic exercițiu de imaginație, este ca și cum patru localități precum Târgu Bujor ar fi complet depopulate.
