UPDATE Război în Ucraina. A 13-a zi de război în Ucraina: Câteva coridoare de evacuare au început să funcționeze

UPDATE Război în Ucraina. A 13-a zi de război în Ucraina: Câteva coridoare de evacuare au început să funcționeze
Evaluaţi acest articol
(82 voturi)

UPDATE, marți, 8 martie 2022. Președintele Volodimir Zelenski a transmis luni noapte un nou mesaj de mobilizare pentru poporul ucrainean, subliniind că ”noi nu dăm înapoi” și că rezistența ”eroică” întâmpinată este un coșmar pentru invadatori. Ucrainenii spun că au ucis încă un general rus și anunță unele recuceriri de zone ocupate de ruși, plus pierderi grele provocate inamicului. În rândul țărilor occidentale se discută tot mai mult de interzicerea petrolului rusesc, Moscova susține că, în acest caz, prețul pe baril ar crește la 300 de dolari și amenință că închide gazoductul Nord Stream 1, scrie Hotnews.ro. Ucraina a început, marți, să evacueze civili din orașul Sumî, situat în nord-estul țării, și din orașul Irpin, în apropiere de capitala Kiev, au declarat oficiali ucraineni. "Începând cu ora 09,30 (aceeași oră ca în România), peste 150 de persoane au fost evacuate, iar activitățile (de evacuare) sunt în curs de desfășurare", a declarat Oleksiy Kuleba, guvernatorul regiunii Kiev.

Nouă persoane - între care doi copii - au fost ucise luni noapte într-un atac aerian rusesc asupra orașului Sumy, potrivit Serviciului de Stat de Urgență din Ucraina, citat de CNN. Ministerul de Interne al Ucrainei spune că atacul aerian a vizat un bloc de apartamente. Și în orașul Nikolaev ar fi fost uciși patru civili.

Foto: Profimedia Images

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei afirmă că inamicul s-a regrupat pentru a organiza un asalt asupra Kievului și intenționează să trimită în capitală unitățile cele mai pregătite de luptă ale armatei ruse, precum și mercenarii grupării Wagner și luptătorii ceceni ai lui Kadîrov. (Nexta TV)

Liov a devenit o tabără imensă de refugiați

Primarul din Liov, Andriy Sadovyi, a declarat marți că orașul, situat în vestul Ucrainei, se străduiește să ofere hrană și locuințe pentru aproximativ 200.000 de ucraineni care au fugit acolo din zone ale țării devastate de război, el spunând că cifrele sunt în creștere, conform CNN.

Primarul a cerut ajutor organizaţiilor internaţionale, spunând că este nevoie de centre mobile de ședere temporară, de spitale mobile pentru copii și adulți, de suport medical și psihologic, de medicamente, veste antiglonț și căști. Luni, Sadovyi spunea că orașul atinge limita capacității sale de cazare.

(Remus Basalic)


UPDATE. Cu cinism despre culoarele umanitare. Putin îi îndeamnă pe ucraineni să se refugieze în Rusia și Belarus! Propunerea Moscovei ca plecarea cetăţenilor ucraineni din oraşele asediate de forţele ruse să se facă prin culoare umanitare cu condiţia ca aceştia să ajungă în Rusia sau în Belarus este "complet imorală", a comunicat luni un purtător de cuvânt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters.

Civililor ucraineni trebuie să li se permită să-şi părăsească locuinţele prin teritoriul ucrainean, a declarat el, acuzând Rusia că a împiedicat în mod deliberat tentativele anterioare de evacuare. "Este o propunere complet imorală. Suferinţa oamenilor este utilizată pentru a crea imaginea televizată dorită. Aceştia sunt cetăţeni ucraineni, ei trebuie să aibă dreptul să fie evacuaţi prin teritoriul Ucrainei", a declarat acelaşi purtător de cuvânt.

"Aceasta este o opţiune inacceptabilă pentru deschiderea de coridoare umanitare. Oamenii noştri nu vor merge în Belarus pentru a zbura apoi în Federaţia Rusă cu avionul", a spus Irina Vereşciuk, ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, adăugând că autorităţile ruse manipulează în numele preşedintelui francez Emmanuel Macron deschiderea de coridoare umanitare, potrivit Gordon.ua.

"Luni, la 01:30, am primit o scrisoare din partea Federaţiei Ruse, în care ne propunea, ţinând cont de solicitarea personală a preşedintelui francez Emmanuel Macron, să fie declarat un regim de încetare a focului de la ora 10:00 şi deschiderea câtorva coridoare umanitare", a afirmat ea.

Civilii chemaţi de ruşi să fie evacuaţi din Harkov, Kiev, Mariupol şi Sumî "nu se vor deplasa în Belarus pentru a lua avionul ca să meargă în Rusia", a afirmat Vereşciuk, citată de AFP.

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat luni "cinismul moral şi politic" al lui Vladimir Putin, care propune culoare umanitare locuitorilor din mai multe oraşe din Ucraina pentru "a-i duce în Rusia", informează AFP. Ceea ce este necesar, "nu sunt pur şi simplu culoare (umanitare), care sunt imediat ameninţate, nu acest discurs ipocrit care constă în a spune: <Îi vom proteja pe oameni pentru a-i duce în Rusia>", a declarat preşedintele francez, într-un interviu pentru postul francez LCI. "Toate acestea nu sunt un lucru serios, este cinism moral şi politic, pe care nu pot să-l suport", a adăugat Macron.

Armata rusă anunţase mai devreme deschiderea mai multor culoare umanitare şi instituirea unei încetări a focului locale, începând cu 07:00 GMT, pentru evacuarea civililor din capitala Kiev, din Harkov - al doilea oraş ca mărime din Ucraina, din portul asediat Mariupol şi din localitatea Sumî, situat în apropierea frontierei ruse, către Belarus şi Rusia. Cele patru oraşe erau şi luni scena unor confruntări violente.

(Ovidiu Amălinei)


România, pe lista „țărilor neprietenoase cu Rusia”. Detalii


UPDATE, luni, 7 martie 2022. Rusia a deschis ”coridoare” umanitare spre... Rusia și Belarus. Rusia a anunțat luni noi "coridoare umanitare" pentru a-i transporta pe ucrainenii prinși în capcana bombardamentelor, dar numai înspre Rusia și aliatul său, Belarus, transmite Reuters.

Anunțul a fost făcut după două zile de încercări eșuate de încetare a focului pentru a le permite civililor să scape din orașul asediat Mariupol, unde sute de mii de oameni sunt blocați fără hrană și apă, sub bombardamente neîncetate și în imposibilitatea de a-și evacua răniții.

Noile "coridoare" vor fi deschise din capitala Kiev și din orașele estice Harkov și Sumî, precum și din Mariupol, a precizat Ministerul rus al Apărării. Potrivit hărților publicate de agenția de presă RIA, coridorul din Kiev ar urma să ducă spre Belarus, în timp ce civilii din Harkov ar putea merge doar în Rusia.

Un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat mutarea drept "complet imorală" și a declarat că Rusia încearcă să "folosească suferința oamenilor pentru a crea o imagine pentru televiziuni".

(D.C. Predescu)


UPDATE. A doua evacuare ratată a locuitorilor din Mariupol. Civili uciși în apropiere de Kiev, în timp ce încercau să fugă din oraș

  • Duminică după-amiază, în Irpin, oraș situat în apropierea Kievului, soldații ruși au deschis focul asupra oamenilor care încercau să fugă din oraș. Cel puțin trei civili au fost uciși, printre care doi adolescenți, potrivit informațiilor publicate de Kyiv Independent. „La Irpin, a început bombardarea în direcția civililor. Ocupanții au început să tragă, în vreme ce oamenii au început să se ascundă, printre ei fiind mulți copii și bătrâni. Oamenii încearcă să se evacueze atât pe jos, cât și cu mașina. Ocupanții împușcă în mașini civile fără milă sau fără discernământ. Mașina voluntarilor a fost împușcată, cu o zi înainte. Trei persoane au fost ucise”, relatează sursa citată.

Civili uciși la Irpin, lângă Kiev, în timp ce încercau să fugă. Foto: Diego Herrera / ContactoPhoto / Profimedia Images

  • În orașul-port Mariupol, evacuarea civililor rămași captivi în blocada instituită de ruși nu a reușit nici duminică. Administrația locală: Bombardamentele rușilor fac imposibilă evacuarea, scrie Hotnews.
  • Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că au avut loc opt atacuri cu rachete asupra orașului Vinița și cere închiderea spațiului aerian. Potrivit acestuia, aeroportul din Vinița ar fi fost distrus.
  • În orașele ocupate de ruși, ucrainenii sunt mai departe în stradă și îi înfruntă pe soldați: „Cum cred ei că pot stăpâni țara asta?”
  • Gazoductul Donețk-Mariupol a fost avariat de către ocupanții ruși, iar peste 750.000 de oameni sunt lăsați fără căldură, în timp ce afară sunt sub 0 grade Celsius, anunță Inna Sovsun, deputată a Parlamentului ucrainean, conform CNN.
  • Secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat că SUA analizează împreună cu aliații săi europeni posibilitatea de a interzice importurile de petrol din Rusia, ca parte a continuării aplicării de sancțiuni asupra Rusiei, transmite CNN.
  • Înaltul comisariat al ONU pentru drepturile omului afirmă că cel puțin 360 de civili au fost uciși de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie. Până acum, potrivit organizației, 364 de civili au fost confirmați uciși și 759 răniți. Cifrele însă sunt cel mai probabil „mult mai ridicate”, spune Înaltul Comisariat ONU, citat de CNN. 
  • Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut duminică o nouă discuție cu Vladimir Putin, în care și-a exprimat puternica îngrijorare legată de siguranța nucleară, dar și față de un atac iminent asupra orașului Odesa, transmite CNN. În plus, potrivit BBC, Putin i-a spus lui Macron că nu vizează atacuri asupra centralelor nucleare. Putin i-a mai spus lui Macron că Rusia își va atinge obiectivele din Ucraina prin „negocieri sau război”, a mai spus Palatul Elysee.
  • Aproximativ 20.000 de cetățeni străini au aplicat pentru a lupta alături de Ucraina, a declarat ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, citat de BBC. Guvernul ucrainean a lansat sâmbătă un site unde străinii se pot înscrie.
  • Ucraina nu este dispusă să facă compromisuri cu privire la integritatea sa teritorială, în negocierile cu Rusia, dar este deschisă să discute despre o renunțare la aderarea la NATO, a declarat unul dintre negociatorii ucraineni pentru Fox News.
  • Ucraineni au un plan pentru a asigura continuitatea guvernării, într-un fel sau altul, dacă președintele Volodimir Zelenski este ucis, a precizat secretarul de stat american Antony Blinken, la CBS.

Un copil din Zaporojie a ajuns singur în Slovacia, având doar o pungă, paşaportul şi un număr de telefon scris pe mână. Detalii

(Remus Basalic)


UPDATE. Rușii vor să încercuiască orașele Kiev, Harkov și Mikolaiv. Armata ucraineană avertizează că forțele ruse vor să ia controlul asupra barajului de la o centrală hidroelectrică importantă, la sud-est de capitala Kiev. E vorba de centrala hidroelectrică Kaniv, situată la circa 150 de kilometri sud-est de Kiev, pe râul Nipru.

Pe parcursul invaziei ruse a Ucrainei, forțele ruse au distrus, atacat sau capturat mai multe facilități de infrastructură energetică, inclusiv cea mai mare centrală nucleară din Europa, din Zaporojie.

Unități ruse încercau duminică să penetreze dinspre periferia sud-vestică a capitalei Kiev, a anunțat Statul Major ucrainean, potrivit dpa. Trupele ruse au încercat totodată să se apropie de autostrada de lângă Aeroportul Internaţional din Kiev, potrivit Statului Major ucrainean.

Pe direcţia Kozeleţ, la circa 70 de kilometri nord-est de Kiev, au fost observate manevre de echipament militar şi mai ales de lansatoare de rachete.

Principalul obiectiv al trupelor ruse continuă să fie încercuirea oraşelor Kiev, Harkov, la est, şi Mikolaiv, la sud. Pe fondul acestor confruntări, Statul Major al armatei ucrainene a anunțat că, de la lansarea de către Rusia a invaziei în Ucraina, peste 11.000 de militari ruși au fost uciși. Structura de comandă a armatei ucrainene nu a raportat despre pierderile suferite în rândul forţelor sale.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Ucraina ar putea primi avioane de fabricație rusească din Polonia. Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite avioane în Polonia dacă Varşovia decide să trimită, la rândul ei, avioane de luptă în Ucraina, a declarat duminică secretarul american de stat, Antony Blinken, aflat într-o vizită în Republica Moldova.

„Acum analizăm în mod activ problema avioanelor pe care Polonia le-ar putea furniza Ucrainei şi examinăm cum am putea compensa dacă Polonia decide să furnizeze aceste avioane”, a declarat Antony Blinken.

„Nu pot vorbi despre un calendar, dar pot spune doar că analizăm acest lucru foarte, foarte activ”.

Vizita în Republica Moldova a avut loc după ce Blinken s-a aflat sâmbătă în Polonia, ţară membră a NATO, în timp ce alianţa îşi consolidează flancul estic ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Mai multe instituţii media americane au relatat despre un posibil acord între SUA şi Polonia pentru ca Varșovia să furnizeze Ucrainei avioane de război din epoca sovietică în schimbul avioanelor de luptă americane F-16, aminteşte AFP.

„Lucrăm cu polonezii în această privinţă şi ne consultăm cu ceilalţi aliaţi ai noştri din NATO”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de Wall Street Journal şi NBC.

Kievul îndeamnă Occidentul să ofere asistenţă militară, inclusiv avioane, pentru a se apăra de invazia rusă.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut ţărilor din Europa de Est să îi furnizeze avioane de fabricație rusă, pe care ucrainenii ştiu să le piloteze. De asemenea, într-o intervenție video în prezența Senatului și Camerei Reprezentanţilor din SUA, Zelenski a făcut un apel la sprijinirea acestei inițiative.

Mai mulţi membri republicani ai Congresului, între care senatorii Marco Rubio şi Lindsey Graham, şi-au transmis pe Twitter sprijinul pentru Zelenski în timpul şi după convorbire.

„Există avioane disponibile în unele ţări NATO pe care ucrainenii ştiu să le piloteze, dar se pare că SUA sunt parte a problemei şi nu parte a soluţiei”, a declarat Lindsey Graham într-o înregistrare video postată pe Twitter. „Să le dăm avioanele şi dronele de care au nevoie”, a îndemnat el, fără a detalia.

La rândul său, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat recent că state UE erau dispuse să livreze avioane de luptă MiG, pe care piloţii ucraineni ştiu să le piloteze, dar ţările în cauză, printre care Bulgaria, Polonia şi Slovacia, au arătat apoi mai multă reţinere în această privință, menționează AFP.

Potrivit unor surse citate de CNN, oficialii americani spun că nu există încă un consens și părerile sunt împărțite în rândul aliaților dacă ar trebui sau nu să furnizeze Ucrainei avioane, având în vedere riscurile asociate. De exemplu, nu este clar cum ar putea Washingtonul să ajute la transferul aeronavelor de fabricaţie rusă, scrie agenția Reuters. Cu toate acestea, ar putea facilita tranzacţii sau, eventual, s-ar putea implica în plata sau în furnizarea de aeronave de înlocuire pentru aliaţii care ar da avioane Ucrainei.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Erdogan a vorbit la telefon cu Putin şi a cerut încetarea imediată a focului. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat, duminică, la telefon, cu Vladimir Putin şi a cerut încetarea imediată a focului în Ucraina, scrie News.ro. „Preşedintele Erdogan a subliniat importanţa unui armistiţiu, a deschiderii coridoarelor umanitare şi a unor paşi urgenţi pentru semnarea unui acord de pace”, a precizat preşedinţia Turciei. Cei doi şefi de stat au discutat cu câteva zile înainte de Forumul diplomaţiei, programat în Antalya în perioada 11-13 martie, la care este aşteptat Serghei Lavrov. (Remus Basalic)


UPDATE Război în Ucraina. Acord de încetare a focului: începe o nouă încercare de evacuare a civililor din Mariupol. Consiliul orăşenesc din Mariupol, oraş-port în sudul Ucrainei, a anunţat că duminică, la ora 12,00, va începe o nouă tentativă de evacuare a circa 400.000 de locuitori blocaţi în încercuirea forţelor ruse, pe fondul unei încetări temporare a focului, care ar trebui să dureze până la ora locală 21,00, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Civilii pot părăsi orașul și cu mașinile personale, dar trebuie să se deplaseze în coloană cu autobuzele, în spatele mașinilor de Crucea Roșie.

Un plan similar a fost abandonat sâmbătă, după ce acordul de încetare a focului decretat pentru a putea pune în aplicare evacuarea civililor nu a fost respectat, cu ambele părţi dând vina una pe cealaltă. 

Rusia anunță pierderile provocate armatei ucrainene: zece avioane şi elicoptere în ultimele 24 de ore

Rusia a bombardat şi avariat baza aeriană a armatei ucrainene de la Starokosteantîniv, cu arme cu rază lungă de acţiune de mare precizie, a anunţat duminică Ministerul rus al Apărării.

Orașul Mariupol a devenit centrul unei grave crize umanitare. Foto: BBC

„Forţele armate ale Rusiei continuă să lovească infrastructura militară a Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.

„În dimineaţa zilei de 6 martie, au fost realizate lovituri cu armament de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune. Baza aeriană a forţelor armate ucrainene de la Starokosteantîniv a fost avariată”, a adăugat el. Konaşenkov a mai declarat că un sistem antirachetă de tip S-300 controlat de armata ucraineană a fost distrus de rachetele ruseşti. Oficialul rus a mai susţinut că Rusia a doborât zece avioane şi elicoptere ucrainene, în ultimele 24 de ore.

(Remus Basalic)


UPDATE, duminică, 6 martie 2022. A 11-a zi de război în Ucraina: Asediul continuu al orașului Mariupol împiedică evacuarea civililor. SUA lucrează cu Polonia pentru a trimite avioane. Detalii


UPDATE Război în Ucraina. Sâmbătă, 5 martie 2022. Noi negocieri între Ucraina și Rusia, programate pentru luni. Premierul israelian Naftali Bennett s-a întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. A treia rundă de negocieri între Ucraina și Rusia va avea loc luni, relatează Reuters. Negociatorul ucrainean David Arahamia a declarat, într-o postare pe Facebook, că discuțiile privind încetarea ostilităților vor fi reluate, dar nu a oferit mai multe detalii. Joi, ambele părți au convenit să deschidă coridoare umanitare pentru a permite civililor să iasă din unele zone de luptă. Cu toate acestea, acordurile nu au putut fi implementate.

Zelenski a vorbit cu senatorii americani

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ajutorul Statelor Unite pentru instituirea unei zone de interdicție aeriană în țara sa și pentru impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, într-o discuție prin videoconferință pe care a avut-o sâmbătă cu senatorii americani, relatează CNN, potrivit Digi24.

Zelenski le-a cerut senatorilor americani sancțiuni mai aspre împotriva Rusiei, inclusiv în domeniul energiei, și mai multă asistență militară direcționată către forțele ucrainene. El a mulțumit SUA pentru sprijinul acordat până acum, dar mesajul său general a fost că țara sa are nevoie de mai mult ajutor, în timp ce încearcă să țină piept singură invaziei ruse.

Un senator care a participat la discuție a spus, potrivit CNN, că Zelenski a pledat pentru interzicerea importurilor de petrol rusesc, pentru suspendarea tuturor tranzacțiilor comerciale și i-a implorat pe congresmeni să ajute Ucraina să obțină mai multe avioane pe care piloții ucraineni să fie instruiți să le poată pilota. El a spus că Ucraina poate asigura singură apărarea aeriană, dar are nevoie de avioane.

Vladimir Putin amenință, din nou, Occidentul

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat sâmbătă că Rusia va considera drept cobeligerantă orice ţară care încearcă să impună o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, o revendicare a Kievului respinsă de NATO, relatează AFP, potrivit Agerpres. „Vom considera orice astfel de evoluţie ca fiind o participare la conflictul armat a oricărei ţări de pe teritoriul căreia este creată o ameninţare la adresa armatei noastre", a spus el, despre o posibilă „zonă de interdicţie aeriană deasupra teritoriului Ucrainei".

Avertisment al FMI

O escaladare a conflictului din Ucraina va avea un impact "devastator" asupra economiei globale, avertizează Fondul Monetar Internațional, care spune că războiul din Ucraina a dus deja la creșterea prețurilor energiei și cerealelor și a generat un val de peste un milion de refugiați care au ajuns în țările vecine.

Premierul Israelului a mers la Moscova

Premierul israelian Naftali Bennett s-a întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta despre criza din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia, citat de Reuters, fără a face deocamdată alte precizări. Israelul s-a oferit să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Victimele războiului

Cel puțin 350 de civili au fost uciși, până acum, de la invadarea Ucrainei de către trupele ruse, iar alți 707 au fost răniți, arată cifrele oficiale, însă cifrele reale sunt, foarte probabil, "considerabil mai mari", arată reprezentanții ONU, citați de Hotnews.

Mii de femei și copii, mulți plângând și amorțiți de epuizare, au ajuns sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei. Compania de căi ferate din Ucraina a suplimentat numărul de trenuri, în încercarea de a salva cât mai mulți civili de atacurile susținute ale Rusiei asupra orașelor din estul țării.

(Remus Basalic)


Scene „sfâșietoare” în Mariupol, anunță Crucea Roșie. Detalii


UPDATE. Rușii au încălcat acordul de încetare a focului în Mariupol. Confruntări între civili și soldații ruși, în orașele ocupate. Viceprimarului din Mariupol spune că rușii au încălcat acordul de încetare a focului, încheiat anterior pentru a permite evacuarea civililor, relatează BBC, potrivit Hotnews. Autoritățile ucrainene acuză că orașul este în continuare bombardat de ruși. ”Rușii continuă să ne bombardeze și să folosească artileria. E o nebunie”, a declarat viceprimarul Serhiy Orlov pentru BBC.

„Urgent! Evacuarea populației civile din Mariupol se amână! Pentru că rușii nu respectă regimul de încetare a focului și continuă bombardarea Mariupolului și a împrejurimilor, evacuarea populației a fost amînată, din motive de securitate”, a scris pe Twitter guvernatorul regiunii Donețk, Pavel Kirilenko, potrivit Digi24.ro.

Pe străzile din centrul orașului Herson, oamenii au continuat să iasă pentru a protesta față de invazia trupelor lui Putin. Mai mult, în unele zone din oraș, protestatarii s-au întins pe asfalt, pentru a bloca înaintarea blindatelor rusești, strigând către soldați să plece acasă.

Imagine din Herson

Proteste au loc și în Melitopol, Kupyansk, Energodar și chiar în orașe din zona Donbas.

Între timp, se caută noi soluții pentru o încetare a conflictului din Ucraina. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, s-a pronunţat în favoarea medierii Chinei în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Zara pune lacătul pe magazinele din Rusia

Zara a anunțat că își închide, de duminică, toate cele 502 magazine din Rusia, potrivit BBC. Renumita compania deține nu mai puțin de opt branduri: Zara, Pull & Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara Home și Uterqüe.

(Remus Basalic)

Magazinele Carrefour și Profi din Galați au retras de la vânzare produsele din Rusia. Detalii


UPDATE. Pentru prima oară de la începutul războiului, Rusia anunță încetarea parțială a focului. Sâmbătă dimineață, 5 martie 2022, Rusia a anunțat o oprire temporară a focului, în zone din Donbas și în orașul Mariupol, pentru evacuarea civililor. Ministerul Apărării al Federației Ruse a precizat că aceste coridoare umanitare și rutele de evacuare ar fi fost convenite cu partea ucraineană. Informația a fost confirmată și de autoritățile din Mariupol, care au anunțat deschiderea primului coridor umanitar pentru evacuarea civililor, începând cu ora 11,00.

În orașul Herson, ocupat zilele trecute de armata rusă, oamenii au ieșit sâmbătă pe străzile din centrul orașului, pentru a protesta față de invadatori.

Ucraineni reîntorși în țara natală, pentru a lupta

Trupele rusești ar fi suferit pierderi importante în doar cele zece zile de conflict armat, susțin forțele ucrainene. Peste 10.000 de soldați ar fi fost uciși, răniți sau capturați. Ucraina a prezentat și câte tancuri, blindate, avioane și elicoptere ar fi reușit să distrugă. În același timp, ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a declarat sâmbătă că 66.224 de bărbaţi ucraineni s-au întors în ţară din străinătate pentru a se alătura luptei împotriva invaziei ruse, relatează Reuters, citată de Agerpres.

(Remus Basalic)


Vicepreşedintele american Kamala Harris va veni la Bucureşti, săptămâna viitoare. Detalii


A zecea zi de război în Ucraina. Blocadă totală la Mariupol, lupte de stradă și sirene antiaeriene în marile orașe. Doi jurnaliști au fost împușcați. Detalii


UPDATE. Rusia utilizează bombe cu fragmentare în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters. "Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare şi am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislaţia internaţională", a afirmat Stoltenberg. Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite "submuniţii". Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili. Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. O tragedie evitată la timp. Pompierii au reuşit să stingă flăcările, după ce combatanţii au încetat focurile de armă. Detalii


UPDATE. Alertă la cea mai mare centrală nucleară din Europa. Armata rusă a declanșat un atac puternic joi noapte asupra centralei nucleare Zaporojia din Energodar, cea mai mare din Europa, în urma atacului fiind semnalate mai multe incendii. Pompierii nu pot interveni dacă nu încetează ostilitățile și s-a cerut în mod repetat încetarea tirurilor de artilerie.

Agenția națională pentru energie nucleară a Ucrainei subliniază că actualmente vântul bate tocmai către S-E țării, eventualele efecte radioactive amenințând orașe mari din Rusia, Rostov-pe-Don și Krasnodar. Conform purtătorului de cuvânt al centralei, a fost lovit reactorul numărul 1. Având șase reactoare, centrala este cea mai mare din Europa, iar consecințele unui dezastru ar putea fi de câteva ori mai mari decât în cazul accidentului de la Cernobîl.

UPDATE 4 martie 2022, ora 2,45. Incendiu la centrala nucleară de lângă Enerhodar, cea mai mare din Europa. Detalii

Primarul orașului Energodar, Dmitri Orlov, a făcut apel la forțele ruse să înceteze imediat bombardarea centralei nucleare. „O amenințare la adresa securității mondiale!!! Ca urmare a bombardamentelor necruțătoare de către inamic a clădirilor celei mai mari centrale nucleare din Europa, centrala nucleară Zaporijjia este în flăcări!!!”, avertizează primarul.


Armistițiu parțial şi coridoare umanitare, rezultatul negocierilor dintre Ucraina şi Rusia. Detalii


UPDATE 3 martie 2022. AIEA: Rusia preia prin forță instalațiile nucleare ucrainene. Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), organ executiv al agenţiei nucleare a ONU, a aprobat joi o rezoluţie critică la adresa Rusiei, după invadarea de către această ţară a Ucrainei şi pentru potenţialele pericole pe care le reprezintă acest atac asupra instalaţiilor nucleare ucrainene, informează EFE.

Potrivit unor surse diplomatice consultate de EFE la Viena, 26 dintre cele 35 de ţări din Consiliu au votat în favoarea rezoluţiei prezentate de Polonia şi Canada, doar Rusia şi China votând împotrivă. Cinci ţări s-au abţinut, iar reprezentanţii altor două nu s-au prezentat la vot.

Textul rezoluţiei aprobate deplânge acţiunile Rusiei în Ucraina, inclusiv "preluarea controlului prin forţă asupra instalaţiilor nucleare". Acţiunile Rusiei - se menţionează în text - "au reprezentat şi continuă să reprezinte o ameninţare serioasă şi directă la adresa securităţii acestor instalaţii şi a personalului lor civil".

(Ovidiu Amălinei)


Mariupol, port la Marea Azov, aproape de catastrofă umanitară. Detalii


Zelenski spune că liniile de apărare rezistă în faţa atacurilor ruse. Detalii


UPDATE. Cu mâinile goale, în fața TAB-urilor rusești. „Plecați acasă!”, asta le strigă civilii ucraineni din mai multe orașe și regiuni, care formează adevărate blocade umane în faţa convoaielor de militari care încearcă să cucerească localitățile. Oamenii se opun avansului armatei ruse, iar imaginile surprinse în acele momente au devenit virale pe reţelele de socializare.

Potrivit HotNews.ro, în Starobilsk, în regiunea Luhansk, zeci de oameni cu steaguri ale Ucrainei s-au pus în fața tab-urilor rusești și au blocat avansul coloanei, în ciuda focurilor de avertisment.

Alții, acoperiți cu steaguri ale Ucrainei sau steagul UE, strigă: „Plecați acasă!” sau „Starobilsk e Ucraina”.

(Anca Melinte)


Primele audieri la Haga, în dosarul în care Rusia este acuzată de genocid. Detalii


Joe Biden, în fața națiunii: „Dictatorul Vladimir Putin, mai izolat ca oricând de restul lumii”. Detalii


UPDATE. 2 martie 2022. Ucraina a supraviețuit unei noi nopți de bombardamente. Ucraina a intrat în a șaptea zi a războiului cu Rusia, fiind raportate noi atacuri asupra principalelor orașe și puncte de rezistență. Bombardamentele devin tot mai intense, fiind atinse inclusiv obiective civile.

Ofensiva rusă se apropie tot mai mult de capitala Kiev. Rachetele Kalibr au distrus o bază aeriană, mai multe case și un spital, a declarat primarul localității Jîtomîr, situată la vest de Kiev. Patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise, anunță edilul.

Dar noaptea trecută principalele lupte s-au dat, se pare, în zona Harkov. Parașutiști ruși au aterizat în Harkov și au atacat unul dintre spitalele militare ale orașului, potrivit Agenției Independente de Informații din Ucraina și oficialilor militari ucraineni. Martorii spun că bombardamentele au fost intensificate în oraș marți. Cel puțin 17 persoane au fost ucise marți la Harkov și zeci au fost rănite, potrivit autorităților.

La rândul său, primarul orașului Herson, Igor Kolykhayev, a declarat pentru radioul local că forțele ruse au capturat gara și portul orașului marți seară, potrivit BBC Russian. Nu este clar care este situația exactă în Herson, dar rapoartele din zonă indică faptul că armata rusă este pe străzi.

Aceste lupte au loc în condițiile în care miercuri este programată o a doua rundă de negocieri între oficialii ruși și ucraineni, după ce primele discuții dintre cele două părți, care au avut loc luni, s-au încheiat fără o concluzie concretă.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Turnul TV din Kiev a fost atacat cu rachete rusești. 5 persoane și-au pierdut viața. Turnul TV din Kiev a fost atacat cu rachete rusești în cursul zilei de marți, 1 martie, după ce Rusia a avertizat că va lansa atacuri „de înaltă precizie” împotriva structurilor de securitate ucrainene din capitala Ucrainei. Turnul de televiziune, înalt de 385 de metri, a fost lovit din plin de un tir de rachete lansate de Rusia. Turnul TV din Kiev este poziționat în partea de nord-vest a Capitalei. Oficialii ruși au amenințat marți că vor fi lovite mai multe ținte din Kiev și au avertizat populația să părăsească orașul.

Conform Serviciului de Urgență din Ucraina, cinci persoane au murit în urma atacului de la turnul de televiziune.

(Mariana Constandache)


UPDATE. O nouă rundă de discuţii între delegaţiile rusă şi ucraineană este programată pentru 2 martie 2022. Detalii


UPDATE. Armata rusă anunță că va lovi puternic Kievul. Rusia va lovi la Kiev locaţii aparţinând serviciului de securitate al Ucrainei (SBU) şi unei unităţi de operaţiuni speciale, a avertizat marţi Ministerul Apărării rus, potrivit agenţiilor ruse de presă, citate de Reuters şi AFP.

Obiectivul raidurilor este de a stopa atacurile cibernetice împotriva Rusiei, care sunt conduse din acele unităţi, adaugă ministerul rus, îndemnându-i pe cei aflaţi în apropierea respectivelor locaţii să părăsească zona.

''Pentru a opri atacurile informatice împotriva Rusiei, lovituri cu arme de înaltă precizie vor fi efectuate împotriva infrastructurilor tehnologice ale SBU şi centrului special al Unităţii de operaţiuni psihologice din Kiev. Le cerem (...) locuitorilor din Kiev care locuiesc în proximitatea nodurilor de retransmisie să-şi părăsească domiciliul'', a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Bombardament la 50 km de România. Rachete ruseşti au distrus o unitate militară de lângă Ismail. În această dimineață, 1 martie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra unei baze militare din satul Loşinovka, regiunea Odesa, aflat la circa 50 km de granița cu România.

Atacul a fost anunțat de primarul orașului Ismail, Andrei Abramcenko, precum și de șeful Consiliului Public din cadrul Administrației Regionale de Stat Odesa, Serghei Bratciuk, citați de ziarul ucrainean "Observatorul". Andrei Abramcenko a menționat că atacul a vizat o stație radar. Nu este specificat dacă există morți sau răniți. Primarul le-a cerut însă locuitorilor orașului Ismail să rămână în case.

„Dragi cetățeni din Ismail! A a avut loc un atac cu rachete asupra unei unități militare din satul Loşinovka. În legătură cu o lovitură cu rachete asupra unei unități militare din Loşinovka, vă rog să rămâneți acasă, dacă este posibil, până când situația operațională este complet clarificată”, a spus Abramcenko. Loşinovka este un sat la circa 50 km de granița Ucrainei cu România, în raionul Ismail.

(Mariana Constandache)


UPDATE. Prima rundă de negocieri între Ucraina şi Rusia s-a încheiat fără rezultate concrete. Prima rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia s-a încheiat fără o concluzie concretă. Părțile s-au angajat să continue discuțiile, o nouă rundă urmând să aibă loc la granița Belarus-Polonia.

Fum în urma bombardamentelor rusești asupra Kievului. Foto: Ukrinform/Shutterstock Editorial/Profimedia:

„Delegațiile ucrainene și rusești au încheiat astăzi prima rundă de negocieri, scopul lor a fost încetarea focului pe teritoriul Ucrainei și a acțiunilor militare. Am stabilit o serie de priorități pe care le vom analiza, pentru a lua decizii, pentru a vedea cum putem pune în practică înțelegerile. Părțile merg în capitalele lor și părțile s-au înțeles ca în viitorul imediat apropiat să mai avem o rundă de negocieri, unde temele abordate vor face pași concreți”, a declarat  consilierul prezidențial, Mihail Podoleac.

Zelenski a semnat cererea de aderare la UE

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus. Zelenski a declarat luni că țara ar trebui să fie primită în Uniunea Europeană în procedură de urgență.

SUA au tăiat accesul băncii centrale a Rusiei de la tranzacțiile în dolari și au blocat fondul rus de investiții directe

Statele Unite au interzis tranzacțiile în dolari americani cu banca centrală a Rusiei și au blocat fondul rus de investiții directe, potrivit unor oficiali de top din administrația prezidențială, informează CNN, citat de Dgi24.ro Acțiunea agresivă vizează unele dintre cele mai puternice mijloace ale Rusiei de atenuare a efectului sancțiunilor.

Macron a vorbit la telefon cu Putin

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni separat atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Convorbirea cu Putin a durat o oră și 30 de minute, potrivit Palatului Élysée.

Potrivit unui comunicat, Macron a insistat pentru „necesitatea de a ajunge la un acord pentru încetare focului”.

Agenția rusă presă RIA Novosti transmite că Putin i-ar fi spus lui Macron că o înțelegere cu Ucraina este posibilă numai dacă interesele legitime de securitate ale Rusiei sunt luate în considerare necondiționat. Acestea includ recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei, „demilitarizarea și denazificarea” statului ucrainean, asigurarea statutului neutru al Ucrainei.

SUA nu-şi schimbă nivelurile de alertă nucleară

Statele Unite nu văd „niciun motiv să-și schimbe” nivelurile de alertă nucleară în acest moment, a declarat Casa Albă luni, după ce președintele rus Vladimir Putin a pus în alertă maximă descurajarea nucleară a Rusiei, pe fondul unui val de represalii occidentale pentru invazia Ucrainei de către Moscova.

„Nu ne-am schimbat propriile alerte și nu ne-am schimbat propria evaluare în acest sens, dar trebuie, de asemenea, să fim foarte clari cu privire la propria utilizare a amenințărilor”, a declarat separat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, într-un interviu pentru MSNBC .

Rusia are interzis şi în porturile din Marea Britanie

Guvernul britanic a decis să interzică accesul în porturile Marii Britanii navelor cu pavilion rusesc, precum și celor închiriate sau deținute de ruși, ca răspuns la invazia Ucrainei, a anunțat luni ministrul Afacerilor Externe, relatează AFP.

„Le-am scris tuturor porturilor din Marea Britanie, cerându-le să nu permită accesul nici unei nave sub pavilion rusesc, înmatriculate în Rusia, deținute, controlate, închiriate sau operate”, a scris Grant Shapps pe Twitter, menționând că legislația va oficializa această interdicție.

(Remus Basalic)


UPDATE. „Zeci de morţi şi sute de răniţi, în rândul civililor”, în bombardamentele din oraşul Harkov. Zeci de oameni din rândul civililor au fost uciși în bombardamentele de luni după-amiază, în oraşul ucrainean Harkov, a precizat consilierul ministrului ucrainean de interne citat de Reuters. "Harkov tocmai ce a fost lovit masiv de rachete. Zeci de morți și sute de răniți. Acest coșmar trebuie să-l vadă toată lumea”. Toată tragedia a avut loc chiar în timpul negocierilor purtate între ucraineni şi ruşi, la graniţa Ucrainei cu Belarusul.

În tot acest timp, capitala Kiev continua să se apere în faţa invaziei ruseşti. Se ridică baricade în jurul instituțiilor strategice, iar forțele armate continuă să detecteze sabotori, a spus primarul orașului, Vitali Kliciko.

„Au fost din nou ciocniri, pe timp de noapte. Luptătorii noștri, în special din Forțele de Apărare, au neutralizat și capturat mai multe grupuri de sabotaj”, a adăugat el.

Kliciko le cere locuitorilor să respecte interdicția de a ieși din casă, pentru siguranța orașului. El face apel la oameni să-și părăsească locuințele doar pentru a merge în adăposturi, dacă pornesc sirenele de alarmă.

Kremlinul susţine că livrările de arme din partea UE sunt periculoase

Kremlinul a acuzat luni Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia, spunând că livrările de arme către Ucraina sunt „periculoase și destabilizatoare”. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a mai susținut Rusia a avut dreptate în eforturile de a demilitariza țara vecină.

Declarația vine după ce Occidentul a intensificat livrările de arme către Ucraina pentru a o ajuta să se apere împotriva invaziei rusești. În premieră și UE a anunțat că va livra armament Kievului.

Armata rusă, acuzată de crime împotriva umanităţii

Guvernul Lituaniei a anunțat că va cere procurorilor Curții Penale Internaționale să investigheze „crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina”.

„Apar noi informații în fiecare zi, dar avem suficient material până acum pentru a înainte o plângere”, a declarat premierul lituanian Ingrida Simonyte, potrivit The Guardian.

Mercenari ruşi, trimiși de Putin pentru a-l asasina pe Zelenski

Peste 400 de mercenari ruşi operează la Kiev, la ordinele Kremlinului, pentru a-l asasina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe membrii guvernului său, cu scopul de a pregăti terenul pentru ca Moscova să preia controlul în Ucraina, a dezvăluit luni publicaţia britanică The Times.

(Remus Basalic)


UPDATE. A cincea zi de război în Ucraina. Armata ucraineană a rezistat asaltului din timpul nopţii şi controlează Kievul şi marile oraşe. Ucraina reuşeşte să ţină piept atacurilor trupelor ruse, în a cincea zi a războiului declanşat de Vladimir Putin. Mulți ucraineni şi-au petrecut din nou noaptea în adăposturi, în timp ce mai multe explozii au putut fi auzite, în ultimele ore, în capitala Kiev și în alte orașe. Armata ucraineană spune că a reușit să respingă mai multe atacuri în împrejurimile capitalei.

Potrivit armatei Ucrainei, Rusia a înregistrat pierderi serioase în timpul luptelor de duminică spre luni. Ultimul bilanț arată astfel: 4.500 soldați morți, 150 de tancuri, peste 700 de vehicule blindate și 26 de elicoptere.

În imagine, explozii puternice lângă Kiev. Colaj foto

Armata ucraineană spune că a reușit să respingă mai multe atacuri în împrejurimile capitalei. "Am arătat că putem să ne protejăm țara în fața oaspeților neinvitați”, a declarat comandantul forțelor armate ucrainene, generalul colonel Alexander Syrsky, într-o declarație de presă dată publicității în zorii zilei de luni și citată de BBC.

Între timp, înregistrări video surprind clădiri în flăcări în Chernihiv, după atacul cu rachete lansate de trupele ruse. Explozii au fost înregistrate și în Harkov, oraş care a fost scena unor lupte intensificate, ca urmare a asaltului rusesc. Armata ucraineană a reușit însă să restabilească controlul asupra cel de-al doilea mare oraș al țării.

În imagine, blindat rusesc distrus de ucraineni. Foto: Sergey BOBOK/AFP/Profimedia Images

„Toate încercările forțelor de ocupație ruse au eșuat. Coloanele de echipamente ale ocupanților au fost distruse. Inamicul a suferit pierderi grele”, a spus generalul colonel Alexander Syrsky. El a mai adăugat că, în dimineața zilei de 28 februarie, în capitala țării, situația este sub control, subliniind că ucrainenii au demonstrat că „știu să-și protejeze casa de oaspeții neinvitați”.

Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei a raportat că 352 de civili au fost ucişi, printre care 14 copii, de când Rusia şi-a început atacul, joia trecută, la primele ore ale dimineţii. Alte 1.684 de persoane, inclusiv 116 copii, au fost răniţi duminică noaptea, potrivit cifrelor ministerului, scrie Hotnews.ro.

Sprijin masiv al populaţiei pentru preşedintele Zelenski

Peste 90 la sută dintre ucraineni spun că îl susțin pe Volodimir Zelenski, potrivit unui sondaj realizat de Rating Sociological și citat de The Guardian. Doar 6 la sută nu sunt de acord cu Zelenski, în timp ce 3 la sută sunt nehotărâți. De asemenea, potrivit sondajului, 70 la sută dintre repondenţi cred că Ucraina poate învinge trupele ruse.

Negocieri anunţate între Rusia şi Ucraina

Luni, ar urma să aibă loc negocieri între delegațiile ruse și ucrainene, pe teritoriul Belarusului. În cursul zilei de duminiscă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este sceptic cu privire la aceste discuții, dar că va încerca.

„Voi fi sincer, ca întotdeauna, nu cred în rezultatul acestei întâlniri. Dar hai să încercăm, să nu fie niciun cetățean ucrainean care să mai aibă dubii că eu, ca președinte, nu am încercat să opresc războiul atunci când exista o șansă”, a spus Zelenski.

Ministerul afacerilor externe din Belarus a publicat, luni dimineață, o fotografie cu sala unde ar urma să aibă loc negocieri între delegațiile rusă și cea ucraineană.

“În Belarus, totul este gata pentru a găzdui negocierile ruso-ucrainene. Așteptăm sosirea delegațiilor”, a transmis sursa citată.

(Remus Basalic)


UPDATE. UE își închide spațiul aerian pentru toate avioanele rusești, inclusiv ale oligarhilor, și va furniza armament Ucrainei. Uniunea Europeană va impune noi măsuri de sancţionare a Rusiei, inclusiv prin închiderea spaţiului aerian, şi va furniza armament Ucrainei, în contextul războiului lansat de preşedintele rus, Vladimir Putin, anunţă Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

„Uniunea Europeană intensifică încă o dată susţinerea pentru Ucraina şi sancţiunile împotriva agresorului, adică împotriva Rusiei lui Vladimir Putin. Pentru prima dată, Uniunea Europeană va finanţa achiziţionarea şi livrarea de armament şi alte echipamente pentru o ţară care este vizată de un atac. Acesta este un moment crucial”, a afirmat Ursula von der Leyen, înaintea unei reuniuni a Consiliului UE la nivel de miniştri de Externe, pentru formalizarea măsurilor de penalizare a Moscovei.

„În acelaşi timp, intensificăm încă o dată sancţiunile împotriva Kremlinului şi a colaboratorului său, regimul Aleksandr Lukaşenko. Închidem spaţiul aerian pentru Rusia, propunem interdicţii pentru toate avioanele deţinute de ruşi sau controlate de Rusia. Aceste avioane nu vor mai putea ateriza, decola sau survola teritoriul Uniunii Europene. Măsurile se vor aplica tuturor avioanelor, fie că sunt deţinute, utilizate sau controlate în vreun alt fel de vreo persoană juridică sau fizică din Rusia. Deci, ca să fiu foarte clară, întregul spaţiu aerian va fi închis pentru orice avion rus, inclusiv pentru avioanele deţinute de oligarhi”, a precizat Ursula von der Leyen.

Sputnik și Russia Today, interzise pe teritoriul Uniunii Europene

Sputnik și Russia Today, publicații apropiate regimului de la Kremlin, vor fi interzise pe teritoriul Uniunii Europene, a anunțat Ursula von de Leyen.

„Vom interzice Sputnik și Russia Today în toată Uniunea Europeană pentru a stopa mașinăria de dezinformare a Rusiei în UE”, a spus von der Leyen.

Este vorba despre cele mai vocale canale media ale Kremlinului. Și subsidiarele lor vor fi interzise, a spus von der Leyen.

„Astfel, nu vor mai putea să răspândească minciunile lui Puțin și să divizeze oamenii din UE”, a adăugat șefa Comisiei Europene.

Josep Borrel a declarat, duminică, la o conferință, că UE ia măsuri cruciale pentru a stopa manipularea informațiilor de către Rusia. „Călcăm șarpele pe gât”, a spus înaltul oficial european.

România trimite Ucrainei alimente și produse de necesitate

România trimite Ucrainei alimente - conserve, ulei, mălai, făină, zahăr, orez - și produse de necesitate - cearșafuri, perne, benzină și motorină.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de duminică Hotărârea numărul 10 prin care România acordă Ucrainei, cu titlu gratuit, alimente și produse de necesitate.

Lista produselor este următoarea:

1. Conserve de carne porc kg 2.925

2. Conserve din legume kg 3.150

3. Conserve pateu de ficat kg 3.120

4. Ulei rafinat din floarea soarelui litri 2.430

5. Mălai kg 4.000

6. Făină kg 5.000

7. Zahăr kg 4.800

8. Orez kg 4.900

9. Apă minerală litri 13.680

10. Paturi buc. 500

11. Saltele pat buc. 500

12. Pături buc. 500

13. Cearșafuri pat buc. 1000

14. Perne buc. 500

15. Fețe pernă buc. 1000

16. Benzină tone 500

17. Motorină tone 500.

Transportul se asigură de către ANRSPS și/sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Rușii stau la coadă la bancomate. Banca centrală face apel la calm

Banca centrală a Rusiei face apel la calm, de teamă că noile sancțiuni financiare i-ar putea determina pe ruși să se grăbească să-și retragă banii din bănci. La bancomate sunt deja cozi uriașe, iar oamenii încearcă să scoată cash în orice valută au la dispoziție, relatează Financial Times.

Pe rețelele sociale au apărut înregistrări video și fotografii cu oameni care stau la cozi uriașe la ATM-uri și bănci din mai multe orașe ale Rusiei.

Banca centrală a țării a spus într-un comunicat că „are resursele și instrumentele necesare pentru a menține stabilitatea financiară și pentru a asigura continuitatea operațională a sectorului financiar”, potrivit BBC.

Anunțul vine după ce Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie și Canada au anunțat că rezervele internaționale ale Băncii centrale a Rusiei vor fi înghețate. Aceasta are rezerve de aproximativ 630 de miliarde de dolari.

Turcia anunță că va pune în aplicare Convenția de la Montreux, care îi permite să limiteze accesul navelor de război în Marea Neagră

Ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat duminică, într-un interviu pentru CNN Turk, că Ankara va implementa Convenția de la Montreux, un pact internaţional privind circulaţia navală către Marea Neagră care îi permite Turciei, în anumite condiții, să limiteze accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele a vaselor de război, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Potrivit Convenţiei de la Montreux, din 1936, Turcia deţine controlul asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care fac legătura între Marea Mediterană şi Marea Neagră şi poate limita traversarea vaselor de război în timp de conflict sau dacă este ameninţată.

Anterior, Turcia calificase invazia Rusiei în Ucraina drept „război”, într-o schimbare de retorică ce a deschis calea pentru decizia anunţată de Cavusoglu, menționează agenția Reuters.

În vremuri de război, dacă Turcia îşi menţine neutralitatea, niciun vas militar al unei tări implicate în conflict nu poate traversa strâmtorile Bosfor şi Dardanele, excepţie făcând doar situaţia în care acestea se întorc în portul de plecare.

De asemenea, pe timp de război, Turcia are dreptul să ia deciziile pe care le consideră potrivite şi poate autoriza tranzitul oricărui vas.

Articolul 21 al Convenţiei de la Montreux permite Turciei să acţioneze cu aceeaşi libertate dacă percepe „o ameninţare iminentă de război”, chiar dacă nu ia parte la el.

(Cristinel Luca)

Stare de urgență în Republica Moldova – Armata rusă anunță ”exerciții” în Transnistria. Detalii

CITIȚI ȘI: Solidaritate mondială împotriva Rusiei


UPDATE. Negocieri la frontiera cu Belarus. Ucraina a anunţat, duminică, 27 februarie 2022, acordul de a participa la negocieri cu Rusia, într-o regiune de pe teritoriul ucrainean, în apropiere de Cernobîl şi de frontiera cu Belarus. „Negocierile se vor derula în regiunea Pripiat”, a comunicat preşedinţia Ucrainei, conform cotidianului Le Monde.

„Preşedintele belarus Lukașenko și-a asumat responsabilitatea de a asigura ca toate avioanele, elicopterele şi rachetele staţionate pe teritoriul belarus să rămână la sol pe durata deplasării delegaţiei ucrainene", a transmis preşedinţia de la Kiev.

Rusia şi Ucraina au semnalat disponibilităţi de a iniţia negocieri urgente pentru un eventual armistiţiu, în contextul pierderilor masive suferite în trei zile de război. Nu este clar când ar urma să înceapă negocierile şi cine va fi mediator. Totuşi, Kremlinul a semnalat că negocierile ar putea începe duminică după-amiază, întrucât o delegaţie rusă este prezentă în Gomel, pe partea belarusă a frontierei cu Ucraina. Inițial, Ucraina a refuzat negocierile în Belarus și a transmis că este deschisă la discuții cu Rusia, dar nu într-o țară ”dinspre care zboară rachete”.


UPDATE. Putin pune în alertă maximă forțele nucleare ale Rusiei. Preşedintele Rusiei, Vladiimir Putin, pune în alertă forţele nucleare ale Rusiei din cauza tensiunilor majore cu lumea occidentală în privinţa atacului militar din Ucraina, scrie The Washington Post.

Putin a ordonat comandamentului militar să pună forţele de descurajare nucleară în stare de alertă maximă după declaraţiile agresive ale ţărilor NATO.

„Ţările occidentale nu doar că adoptă acţiuni inamicale împotriva ţării noastre pe plan economic, mă refer la acele sancţiuni pe care le ştie toată lumea, dar, în plus, oficialii de rang înalt din principalele state NATO fac şi declaraţii agresive împotriva ţării noastre. În acest context, îi ordon ministrului Apărării şi şefului Statului Major militar să transpună forţele de descurajare nucleară în modul special de luptă", a afirmat Vladimir Putin, citat de agenţiile RIA Novosti şi Sputnik.

(Cristinel Luca)


UPDATE. Rușii au intrat în Harkov. Forțele ruse au intrat în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spun oficialii locali, citați de BBC. Șeful administrației regionale din Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat că vehicule militare ușoare au "pătruns în oraș".

Înainte de declarațiile sale, apăruseră imagini care arătau câteva mașini militare rusești circulând pe străzile orașului din nord-estul țării.

Sinegubov a îndemnat locuitorii să rămână în casă, spunând că trupele rusești păreau să se afle în centrul orașului. „Nu părăsiți adăposturile! Forțele armate ale Ucrainei elimină inamicul. Civilii sunt rugați să nu iasă în stradă”.

Kievul a rezistat încă o noapte

În ciuda avertismentelor de aseară, potrivit cărora Kievul va suferi un atac cu rachete rusești, acesta nu a avut loc - deși au avut loc explozii chiar în afara orașului. La 7:30 situația în oraș era calmă, spune viceprimarul Kievului, Mykola Povoroznyk.

Autoritățile au declarat că un atac rusesc a lovit un depozit de petrol din Vasylkiv, un oraș aflat la sud de Kiev, unde se află și o bază aeriană militară. Incendiul de acolo continuă să facă ravagii, iar oficialii i-au avertizat pe locuitorii din împrejurimi, precum și pe cei din Kiev, să își închidă ferestrele pentru a se feri de fumul chimic.

Viceprimarul Kievului, Mykola Povoroznyk, a declarat în această dimineață că situația din oraș rămâne calmă și sub controlul forțelor ucrainene.

El a precizat totuși că au avut loc ciocniri cu grupuri de sabotori ruși în Kiev în cursul nopții, dar nu a oferit detalii.

Legiune străină internaţională” a voluntarilor care vor să susțină Ucraina în luptă

Ucraina înfiinţează o legiune străină „internaţională”, pentru voluntari din străinătate, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declaraţie citată de Reuters. „Aceasta va fi o dovadă cheie a susţinerii voastre pentru ţara noastră”, notează Zelenski în declaraţia citată, conform Agerpres.

Preşedintele ucrainean i-a invitat şi vineri pe cetăţenii europeni care au experienţă de luptă să vină în Ucraina pentru a contribui la respingerea invaziei ruse.

Dacă aveţi experienţă de luptă (...), puteţi veni în ţara noastră pentru a apăra Europa”, a îndemnat Zelenski, transmiţând totodată un mesaj de încurajare forţelor armate ucrainene, îndemnându-le să „rămână puternice”.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că noaptea de sâmbătă spre duminică a fost „brutală”, conform Sky News. El a spus că forțele de ocupație rusești "atacă zonele civile", unde nu există infrastructură militară. Zelenksi a spus că forțele "atacă totul", inclusiv ambulanțele.

Ucraina: depozit de deșeuri radioactive, lovit de rachete

Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară din Ucraina a confirmat că un depozit de deșeuri radioactive a fost lovit de rachete, anunță Sky News.

Pe Facebook, inspectoratul a declarat: „În data de 27 februarie 2022, la ora 01:20, ora Kievului, ca urmare a bombardării în masă a Kievului cu toate tipurile de arme antiaeriene și rachete aflate la dispoziția Federației Ruse, rachetele au lovit situl de eliminare a deșeurilor radioactive al filialei din Kiev a Întreprinderii specializate de stat Radon”.

Notificarea a fost anunțată prin telefon de către personalul Radon, care se află în adăpost.

Inspectoratul a adăugat: „Ca urmare a tirului în masă, care este încă în curs de desfășurare, în prezent nu este posibil să se evalueze amploarea distrugerilor. Sistemul automat de monitorizare a radiațiilor a eșuat. Dar camerele de supraveghere au înregistrat căderea rachetelor. Evaluarea situației radiațiilor va fi efectuată cu ajutorul unor dispozitive portabile după terminarea tirului. Conform evaluării preliminare a SNRIU, nu există pericol de protecție radioactivă pentru persoanele aflate în afara zonei de protecție sanitară a RWD Radon."

Ucraina respinge oferta rusă de negocieri în Belarus

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins duminică o ofertă rusă de negocieri în Belarus, afirmând că Minskul a fost complice la invazia rusă. Președintele ucrainean s-a declarat deschis pentru negocieri în alte locații, scrie Reuters.

Kremlinul a declarat duminică că delegația sa este pregătită să se întâlnească cu oficialii ucraineni în orașul bielorus Gomel.

Foto: Associated Press

Președintele Zelensji a spus că discuțiile ar putea avea loc în Varșovia, Bratislava, Budapesta, Istanbul sau Baku.

Elon Musk spune că Starlink este activ în Ucraina, după ce invazia rusă a afectat internetul

Miliardarul Elon Musk a declarat că serviciul de bandă largă prin satelit Starlink al companiei este disponibil în Ucraina, iar SpaceX trimite mai multe terminale în această țară, al cărei internet a fost perturbat din cauza invaziei rusești, anunță Reuters.

Serviciul Starlink este acum activ în Ucraina. Mai multe terminale pe drum”, a transmis Musk pe Twitter.

El a răspuns la un tweet al unui oficial guvernamental ucrainean, care i-a cerut lui Musk să furnizeze stații Starlink pentru țara aflată în conflict. „@elonmusk, în timp ce tu încerci să colonizezi Marte - Rusia încearcă să ocupe Ucraina! În timp ce rachetele tale aterizează cu succes din spațiu - rachetele rusești atacă populația civilă ucraineană!" a scris pe Twitter vicepremierul Ucrainei, Mykhailo Fedorov.

Conectivitatea internetului în Ucraina a fost afectată de invazia rusă, în special în sudul și estul țării, unde luptele au fost cele mai intense.

Deși extrem de costisitoare pentru a fi implementată, tehnologia prin satelit poate oferi internet pentru persoanele care locuiesc în zone rurale sau în locuri greu de deservit, unde cablurile de fibră optică și turnurile de telefonie mobilă nu ajung. Tehnologia poate fi, de asemenea, un sprijin esențial atunci când uraganele sau alte dezastre naturale întrerup comunicațiile.

ONU: cel puțin 240 de victime civile, 64 de morți în Ucraina

Cel puțin 64 de civili au fost uciși, iar peste 160.000 sunt pe drumuri după ce trupele rusești au intrat în Ucraina în această săptămână, a anunțat o agenție de ajutorare a Națiunilor Unite, citată de Reuters.

Începând cu ora 17:00 din 26 februarie, biroul ONU pentru drepturile omului OHCHR raportează cel puțin 240 de victime civile, inclusiv cel puțin 64 de morți, a declarat Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) într-un raport de situație,

Instituția a adăugat că este probabil ca cifrele reale să fie „considerabil mai mari”.

Deteriorarea infrastructurii civile a lăsat sute de mii de persoane fără electricitate sau apă. Sute de case au fost avariate sau distruse, în timp ce podurile și drumurile afectate de bombardamente au lăsat unele comunități izolate de piețe, a precizat OCHA.

Agenția ONU pentru refugiați care a declarat că peste 160.000 de persoane au fost strămutate în interiorul țării și peste 116.000 au fost forțate să fugă în țările vecine.

Agențiile ONU și partenerii umanitari au fost nevoiți să își suspende operațiunile din cauza deteriorării situației de securitate”, a declarat OCHA.

Prizonierilor ruși li s-a permis să își sune părinții, afirmă un general ucrainean

Generalul-maior ucrainean Boris Kremenetski a declarat sâmbătă reporterilor de la Washington că Ucraina a capturat aproximativ 200 de soldați ruși care erau "prost echipați", scrie CNN.

Am capturat în jur de 200 de soldați ruși, unii dintre ei în vârstă de 19 ani, deloc antrenați, prost echipați. Îi tratăm conform Convenției de la Geneva, conform dreptului umanitar internațional”, a declarat Kremenetski, care este oficial al Ambasadei Ucrainei în SUA.

CNN nu a reușit să verifice în mod independent afirmațiile generalului.

El a mai spus că soldaților li s-a permis „să își sune părinții” și că li s-a dat mâncare și apă. Kremenetski a declarat că lucrează îndeaproape cu Pentagonul, și că Ucraina are încă nevoie de mai mult sprijin cu ajutor militar.

Există o listă de cerințe cruciale și încă avem nevoie de mai multe capacități. Pot să vă asigur că ceea ce am primit deja a fost folosit în mod corespunzător”, a spus el.

(Cristinel Luca)


UPDATE. Zelenski: Este momentul să se decidă asupra aderării Ucrainei la UE. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că este un „moment crucial" pentru a decide asupra apartenenței țării sale la Uniunea Europeană, într-un mesaj postat sâmbătă pe Twitter.

„Este un moment crucial pentru a încheia pentru totdeauna discuția lungă și a decide cu privire la aderarea Ucrainei la UE. Am discutat cu @eucopresedinte (preşedintele Consiliului European, Charles Michel - n.r.) despre continuarea asistenței eficiente și despre lupta eroică a ucrainenilor pentru viitorul lor liber", se arată într-un tweet pe pagina de Twitter a președintelui ucrainean, citat de CNN.

Mai devreme, sâmbătă, în timp ce bătălia pentru Kiev continua, Zelenski a accesat de mai multe ori platforma de socializare pentru a posta actualizări.

Într-un videoclip de 40 de secunde intitulat „Nu credeți în falsuri", Zelenski spunea: „Sunt aici. Nu depunem armele. Ne vom apăra țara, pentru că arma noastră este adevărul, iar adevărul nostru este că acesta este pământul nostru, țara noastră, copiii noștri și vom apăra toate acestea. Este tot ce am vrut să vă spun. Glorie Ucrainei".

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat sâmbătă că războiul din Ucraina și criza din jurul acestuia „vor dura", el prezicând efecte asupra piețelor alimentare.

O rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială din Kiev

O rachetă rusească a lovit, sâmbătă dimineață, o clădire rezidențială din centrul Kievului. O înregistrare video partajată de serviciul de presă al lui Volodimir Zelenski arată cum racheta explodează într-un apartament.

Clădirea era în flăcări sâmbătă dimineața, iar pagubele majore.

O bucată mare din clădire a fost smulsă, mai multe locuințe fiind distruse.

Numărul victimelor nu este cunoscut.

Pompierii scot persoanele rănite, în imagini apărând cum transportă o femeie peste o mare de moloz.

Ministrul Afacerilor Extene al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a scris pe Twitter: „Kiev, orașul nostru splendid și pașnic, a supraviețuit încă o noapte sub atacurile forțelor rusești. O rachetă a lovit un apartament rezidențial din Kiev. Cer lumii: izolarea completă a Rusiei, expulzarea ambasadorilor, embargoul petrolului, ruinarea economiei acesteia. Opriți criminalii de război ruși!”.

Joe Biden vrea să ofere asistenţă de 6,4 miliarde de dolari Ucrainei şi ţărilor NATO din Europa de Est

Administraţia Joseph Biden propune Congresului SUA alocarea de asistenţă financiară şi în materie de securitate în valoare de 6,4 miliarde de dolari Ucrainei şi ţărilor de pe flancul estic al NATO, în contextul agresiunii militare ruse, afirmă oficiali de la Washington citaţi de publicaţia The Hill.

De asemenea, Preşedinţia SUA cere Congresului să aprobe suplimentarea bugetului Pentagonului cu 3,5 miliarde de dolari.

După cum au transmis clar preşedintele şi membrii Congresului, Statele Unite menţin angajamentul de susţinere a poporului ucrainean în acţiunile de apărare a ţării şi democraţiei. Într-o conversaţie recentă cu membri ai Congresului, Administraţia Biden a identificat necesitatea furnizării de asistenţă suplimentară, umanitară, în materie de securitate şi economică, Ucrainei şi partenerilor central-europeni, din cauza invaziei neprovocate şi nejustificate a Rusiei", a declarat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Statele Unite au anunţat deja, anul acesta, furnizarea a 650 de milioane de dolari Ucrainei pentru necesităţi în materie de securitate şi a 52 de milioane de dolari pentru asistenţă umanitară.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat propunerea SUA de a-l evacua din Kiev

Statele Unite s-au oferit să ajute la evacuarea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, din Kiev pentru a scăpa de amenințările la adresa vieții sale, dar acesta a refuzat până acum să plece, scrie The Guardian, citând Washington Post.

Zelenski s-a angajat să rămână în Ucraina, conștient că este „inamicul nr. 1" al Rusiei, iar familia sa „inamicul nr 2.

Citând oficiali americani și ucraineni, Washington Post a relatat că agențiile de informații americane, inclusiv directorul CIA în timpul unei vizite în Ucraina în ianuarie, l-au avertizat pe Zelenski de amenințarea la adresa siguranței sale timp de mai multe săptămâni.

Informațiile de la acea vreme sugerau că echipele de asasini ruși s-ar fi aflat deja în Kiev.

L-am avertizat nu numai de amenințarea invaziei rusești, care acum este o realitate, ci și de amenințarea la adresa sa personală", a declarat Adam B. Schiff (D-Calif), președintele Comitetului pentru Informații din Camera Reprezentanților: „Suntem pregătiți să îl ajutăm în orice fel".

Cel puţin 198 de ucraineni, inclusiv trei copii, ucişi de la începutul invaziei Ucrainei

Cel puţin 198 de ucraineni, inclusiv trei copii, au fost ucişi în urma invaziei ruse a Ucrainei, a declarat sâmbătă şeful Ministerului Sănătăţii din Ucraina, citat de agenţia de presă Interfax.

El a spus că 1.115 persoane au fost rănite, inclusiv 33 de copii, scrie Reuters.

CITIȚI ȘI un interviu despre criza din Ucraina, cu conf. univ. dr. Florin Iftode. „Lupta pentru pace” riscă să devină un război pe scară largă

Nu este clar dacă se referă doar la victimele civile.

Potrivit The Guardian, sâmbătă dimineața, luptele au fost reluate în Sumy, în nord-estul Ucrainei, și la Kiev.

În altă ordine de idei, Olanda a anunțat că va trimite în Ucraina 200 de rachete antiaeriane.

Polonia refuză să joace meciul de calificare la Cupa Mondială împotriva Rusiei

Polonia refuză să joace meciul de calificare la Cupa Mondială împotriva Rusiei, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, notează AP News.

Cezary Kulesza, preşedintele Federaţiei Poloneze de Fotbal, a făcut anunţul pe Twitter, invocând atacul Rusiei, şi a indicat că Polonia este în discuţii şi cu alte federaţii pentru a prezenta o poziţie comună a FIFA.

Fără cuvinte, e timpul de acţiune!” a scris Kulesza, spunând că decizia sa a fost determinată de „escaladarea agresiunii”.

Anterior, Polonia a spus doar că nu vrea să joace semifinala playoff-ului de calificare la Moscova, pe 24 martie.

Câştigătorul joacă cu Suedia sau Cehia pentru un loc la Cupa Mondială din Qatar.

Trupele ruse au făcut presiuni spre capitala Ucrainei sâmbătă, după o noapte de explozii şi lupte de stradă care i-au trimis pe locuitorii Kievului în adăposturi din subteran.

(Cristinel Luca)

 


UPDATE. Încercuită de ruşi, capitala Ucrainei a intrat în faza defensivă. Kievul a fost atacat încă de la primele ore ale dimineții de vineri, inclusiv cu rachete care au căzut în zone civile, iar acțiunile militare ale invadatorilor ruși confirmă temerile autorităților ucrainene, că se va încerca o cucerire a capitalei în cursul zilei, relatează hotnews.ro.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este ținta principală a rușilor, dar nu va pleca. El a acuzat țările occidentale că stau și „privesc de la distanță”, în timp ce Ucraina trebuie să se apere singură.

Capitala Ucrainei „a intrat într-o fază defensivă”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko, într-o conferință de presă. „Focuri de armă și explozii se aud în unele cartiere, sabotorii au intrat deja în Kiev. Inamicul vrea să îngenuncheze capitala și să ne distrugă", a adăugat acesta.

Potrivit unui martor Reuters, în Kiev au fost văzute, vineri, vehicule militare ucrainene care veneau să apere orașul.

Armata ucraineană a transferat numeroase vehicule blindate în jurul Kievul şi în interiorul oraşului, în condiţiile în care trupele ruse se apropie de capitală, a anunțat vineri după-amiază Ministerul ucrainean de Interne, citat de BBC News.

Armata rusă spune că a blocat Kievul din partea de vest și a capturat aeroportul strategic Hostomel din afara capitalei, aducând acolo trupe de parașutiști.

La rândul ei, Ucraina raportează că peste 1.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în a doua zi a invaziei. Forțele armate ale Ucrainei susțin că este cel mai mare număr de victime în conflict suferit vreodată de Rusia într-o singură zi.

Mulți ucraineni din Kiev au făcut apel pe rețelele sociale să nu fie postate imagini și informații cu localizarea militarilor ucraineni și a blindatelor și tancurilor care așteaptă să angajeze forțele rusești în capitala Ucrainei.

Administraţia Zelenski le-a cerut locuitorilor Kievului să se mobilizeze pentru a respinge cu orice mijloace atacul armatei ruse. Conform unor surse, au fost distribuite zeci de mii de arme civililor, precum și cocteiluri Molotov.

Preşedintele Zelenski a ordonat joi seară mobilizarea generală, chemându-i, opţional, chiar şi pe bărbaţii cu vârste de peste 60 de ani.

(Cristinel Luca)


UPDATE. Putin cedează presiunilor Chinei și acceptă negocieri cu Ucraina. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis omologului său din China, Xi Jinping, într-o conversaţie prin telefon care a avut loc vineri, că este dispus să iniţieze negocieri cu Ucraina, anunţă Kremlinul şi Ministerul chinez de Externe, citate de Mediafax.

Vladimir Putin i-a spus lui Xi Jinping că, ţinând cont de semnalele de la Kiev, este dispus să trimită o delegaţie la Minsk, în Belarus, pentru o întâlnire cu reprezentanţii Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia RIA Novosti şi de cotidianul Le Monde. Ministerul rus de Externe a exprimat regret privind decizia unilaterală a Ucrainei de a întrerupe relaţiile diplomatice cu Rusia.

Până în prezent, Moscova refuzase în mod repetat solicitările preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru negocieri.

Beijingul a confirmat că Vladimir Putin a manifestat disponibilitatea iniţierii negocierilor cu Ucraina. ”Rusia este pregătită să iniţieze negocieri la nivel înalt cu Ucraina”, a comunicat Ministerul chinez de Externe, citat de publicaţia Der Spiegel.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, i-a cerut vineri omologului său din Rusia, Vladimir Putin, într-o conversaţie telefonică, o soluţie negociată la războiul din Ucraina, exprimând preocupări privind amplificarea confruntărilor militare şi avertizând că Beijingul susţine suveranitatea naţiunilor.

„Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că susţine Rusia în soluţionarea acestui conflict prin intermediul negocierilor cu Ucraina. Xi Jinping a făcut referire la confruntările militare din estul Ucrainei, care generează preocupări pentru comunitatea internaţională. Poziţia fundamentală a Chinei este în favoarea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor. În acelaşi timp, Beijingul susţine şi preocupările rezonabile în materie de securitate ale Rusiei”, a anunţat Preşedinţia Chinei.

La rândul său, Ministerul chinez de Externe a subliniat că Beijingul a îndemnat încă de la începutul crizei ambele părţi să rezolve disputele prin negocieri.

(Cristinel Luca)


UPDATE. Primele unităţi ale armatei ruse au intrat în Kiev. Ucraina vrea pace şi este dispusă să poarte discuţii cu Rusia, inclusiv în legătură cu adoptarea unui statut neutru în privinţa NATO, a declarat vineri pentru Reuters un consilier prezidenţial de la Kiev, Mihailo Podoliak. "Dacă discuţiile sunt posibile, ele ar trebui să aibă loc. Dacă Moscova spune că îşi doreşte discuţii, inclusiv în privinţa unui statut neutru, nu ne temen de asta", a transmis el, printr-un mesaj text.

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri Uniunii Europene să-şi înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei, pentru a o pedepsi pentru invazia sa în Ucraina, relatează AFP. "Nu au fost epuizate încă toate posibilităţile de sancţiuni. Presiunea asupra Rusiei trebuie să crească. I-am spus aceasta" preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat Zelenski pe Twitter.

Rusia foloseşte baza aeriană Gomel din Belarus pentru a mobiliza trupe pentru a lua cu asalt Kievul, din cauza daunelor suferite la aeroportul militar Hostomel din apropiere de capitala Ucrainei, a transmis vineri Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, potrivit Reuters. "Pentru a intimida populaţia Ucrainei, inamicul alege tot mai mult să distrugă infrastructură civilă şi locuinţe", a precizat Statul Major, într-un postare pe Facebook.

Primele unităţi ale armatei ruse au intrat în Kiev, a anunţat vineri Ministerul Apărării ucrainean, informează DPA. "Sabotori" ruşi au pătruns în cartierul Obolon, din nordul capitalei, a anunţat ministerul pe pagina sa de Facebook.

Rusia a bombardat 33 de situri civile în ultimele 24 de ore, de la declanşarea invaziei asupra Ucrainei, a anunţat vineri Ministerul de Interne de la Kiev, în timp ce trupele ruse avansează spre capitală, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de DPA. La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat, citat de agenţia oficială de presă TASS, "dezactivarea" a 118 infrastructuri militare în Ucraina în timpul operaţiunii de "demilitarizare", negând din nou că armata rusă atacă oraşe din Ucraina. "Ruşii spun că nu lovesc obiective civile. Dar 33 de situri civile au fost lovite în ultimele 24 de ore", a declarat un oficial de la Ministerul de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, citat de Interfax.

(Remus Basalic)


UPDATE. Proteste în Rusia, față de războiul pornit de Putin. În Rusia, au fost organizate proteste în mai multe oraşe, joi, după ce Vladimir Putin a decis să invadeze ţara vecină Ucraina. Reacţia poliţiei a fost descrisă de manifestanţi drept una foarte dură.

Foto: Dmitry Serebryakov/AP

În total, peste 1.700 de protestatari au fost reţinuţi de forţele de ordine, cei mai mulţi dintre ei în Piaţa Puşkin din centrul Moscovei, potrivit BBC.

(Remus Basalic)


UPDATE. A doua zi de război în Ucraina. Forţele ucrainene apără capitala Kiev. Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în a doua zi, cu incursiuni ale armatei ruse pe toate flancurile. Vineri dimineaţă, în capitala Kiev s-au auzit mai multe explozii puternice, presa ucraineană spunând că oraşul a fost atacat cu rachete. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a decretat mobilizarea generală. În tot acest timp, comunitatea internaţională decide noi sancţiuni împotriva guvernului rus, măsuri ce au ca ţinte economia, sistemul energetic şi afacerile ruseşti.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar urmări să împartă Ucraina în două, după deja cunoscutul model al Germaniei de Vest şi de Est sau al Coreei, de Nord şi de Sud, relatează vineri presa ucraineană.

Totodată, un alt obiectiv al operaţiunii militare declanşate cu o zi în urmă de Rusia împotriva Ucrainei este de a captura actuala conducere ucraineană şi, prin şantaj, de a o obliga să semneze acorduri de capitulare în condiţiile Rusiei, relatează vineri agenţia de presă Unian, citând serviciile secrete ucrainene.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat vineri un apel către Formatul Bucureşti 9 (B9) (România, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Cehia) de a oferi Kievului asistenţă în apărare, de a impune sancţiuni şi de a exercita presiuni asupra Rusiei, pentru a pune capăt ostilităţilor, relatează publicaţia Zerkalo Nedeli, citată de Agerpres. "Noi ne apărăm libertatea şi pământul. Dar avem nevoie de o asistenţă internaţională eficientă. Am discutat despre asta cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. M-am adresat către B9 în legătură cu asistenţa în apărare, sancţiuni şi presiuni asupra agresorului. Împreună, trebuie să aşezăm Rusia la masa negocierilor", a scris Zelenski, într-un mesaj pe Twitter.

Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au de vineri, 25 februarie, permisiunea de a părăsi ţara pe timpul stării de urgenţă, transmite agenţia de presă DPA. Acestora nu li se permite să treacă frontiera, a anunţat joi seara şeful autorităţii vamale ucrainene din Lvov, Daniil Menşikov, pe Facebook.

Imagini galerie. 1. Explozie în Kiev (Foto: Twitter). 2. Oamenii din capitala Ucrainei s-au adăpostit în staţiile de metro, de frica rachetelor ruseşti (Foto: Twitter)

Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, şi-a exprimat vineri îngrijorarea faţă de invazia Rusiei în Ucraina şi a afirmat că instanţa sa ar putea investiga posibile crime de război comise în această ţară, informează Reuters. "Urmăresc îndeaproape evoluţiile recente din şi din jurul Ucrainei, cu tot mai mare preocupare", a transmis Khan, într-un comunicat.

Preşedintele ucrainean Zelenski a declarat vineri că armata rusă vizează zone civile la Kiev şi a salutat "eroismul" ucrainenilor în faţa invaziei ruse, dând asigurări totodată că soldaţii vor face "tot posibilul" pentru a apăra ţara, informează AFP. "În această noapte, ei (ruşii - n.r.) au început să bombardeze cartiere civile. Asta ne aminteşte de (ofensiva nazistă din) 1941", a spus Zelenski, într-un video difuzat pe reţelele de socializare, pronunţând această frază în rusă pentru a le atrage atenţia cetăţenilor ruşi.

La Dimer şi Ivankiv, aşezări situate la nord-vest de capital ucraineană, trupe de asalt ale forţelor armate ucrainene au oprit "forţele inamice copleşitoare", la marginea râului Teteriv. Podul peste râu a fost distrus, potrivit Statului Major al forţelor armate ucrainene, citat vineri de DPA.

Vineri dimineaţă, apărarea antiaeriană a Kievului a doborât un avion rusesc, care a căzut lângă un imobil de locuinţe din oraş, a indicat consilierul ministrului de interne ucrainean, Anton Gheraşcenko, citat de EFE, potrivit Agerpres.

Astăzi, Ucraina se aşteaptă din partea Rusiei la un atac cu tancuri asupra oraşului Kiev. Potrivit ultimelor informaţii disponibile, tancurile ruseşti se află la doar câteva zeci de kilometri de Kiev. Consilierul Anton Gheraşcenko a spus că trupele care apără Kievul sunt pregătite cu rachete antitanc furnizate de aliaţii străini.

(Remus Basalic)


UPDATERăzboi la 15 kilometri de Galați! Rusia a declanșat o ofensivă militară pe scară largă în Ucraina. Războiul a ajuns la doar 15 kilometri de Galați și frontierele României, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat declanșarea unei operațiuni militare pe scară largă în Ucraina. Potrivit analiștilor militari, Rusia ar putea prelua controlul întregului teritoriu din sudul Ucrainei, de la Mariupol până la Odesa și chiar până la brațul Chilia al Dunării.

Rusia a invadat Ucraina în primele ore ale zilei de joi dimineață, într-o operațiune în care Ucraina a fost atacată din multiple direcții, cu lovituri terestre, aeriene și navale. Este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Vladimir Putin a cerut armatei ucrainene "să depună armele" şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Putin a susţinut că încearcă să demilitarizeze şi să "de-nazifice" Ucraina.

Liderii americani, europeni, ai NATO şi ONU au reacţionat la anunţul preşedintelui Federaţiei Ruse, cerându-i să oprească "agresiunea militară" împotriva Ucrainei şi au condamnat ferm atacul Rusiei.

Pe parcursul zilei, presa internaţională a relatat despre confruntări armate în apropiere de principalul aeroport din Kiev şi au fost semnalate explozii în mai multe locuri din Ucraina, între care Harkov, Mariupol şi Odesa, ultimul dintre ele port la Marea Neagră. Potrivit unor informații, nu este exclus ca forțele navale ruse să încerce să preia controlul și asupra Insulei Șerpilor, deținută de Ucraina, aflată la doar 45 km de litoralul României.

Drept reacție, Ucraina a anunţat închiderea spaţiului său aerian, iar preşedintele Volodimir Zelenski a decretat legea marţială în toate teritoriile ţării. De asemenea, președintele ucrainean a ordonat armatei să provoace cât mai multe pierderi invadatorilor.

În cursul după-amiezii, coloane de tancuri ucrainene păreau a se concentra în jurul Kievului, semn că aici erau de așteptat ciocniri de anvergură cu trupele rusești.

Preşedintele american Joe Biden a denunţat "atacul nejustificat" al Rusiei asupra Ucrainei. "Rusia singură este responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va provoca acest atac", a insistat liderul de la Casa Albă. El a promis că "lumea va cere socoteală Rusiei". Joe Biden a adăugat că va anunţa noi sancţiuni împotriva Rusiei joi, care vor fi impuse de către Statele Unite şi aliaţii săi.

Uniunea Europeană a declarat, de asemenea, că va impune noi sancţiuni "masive şi severe" împotriva Rusiei, au transmis joi într-un comunicat comun preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care condamnă "în cel mai ferm mod cu putinţă agresiunea militară fără precedent a Rusiei asupra Ucrainei".

Ținte ucrainene, distruse în atacuri

Armata rusă a anunțat joi că a distrus 74 de instalaţii militare, între care 11 aerodromuri, în Ucraina. Kremlinul a transmis joi că operațiunea militară împotriva Ucrainei va dura atât cât este nevoie și că obiectivul Moscovei este de a impune un "statut neutru" Ucrainei și de a elimina "naziștii" care, în opinia purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, se află în această țară. Oficialul rus a mai afirmat că nimeni nu vorbeşte de ocuparea Ucrainei şi că este "inacceptabil" să se folosească acest cuvânt în legătură cu operaţiunea militară prin care Moscova își dorește să impună demilitarizarea Ucrainei.

CITIȚI ȘI un interviu despre criza din Ucraina, cu conf. univ. dr. Florin Iftode. „Lupta pentru pace” riscă să devină un război pe scară largă

Stare de urgență în Republica Moldova – Armata rusă anunță ”exerciții” în Transnistria (detalii)

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE RĂZBOI! Rusia a declanșat o amplă operațiune militară în Ucraina: Centrala de la Cernobîl, capturată de ruși, iar luptele se apropie de Kiev

Centrala nucleară de la Cernobîl a fost capturată de forţele ruse, a declarat joi Mihailo Podoliak, consilier al oficiului prezidenţial al Ucrainei, citat de Reuters.

"Este imposibil să spunem dacă centrala nucleară de la Cernobîl este sigură după un atac complet lipsit de sens din partea ruşilor", a spus el. "Aceasta este una dintre cele mai serioase ameninţări din Europa de astăzi", a adăugat el.

Anterior, un responsabil din Ministerul de Interne ucrainean a declarat că erau în desfăşurare lupte în apropierea depozitului cu deşeuri nucleare al centralei de la Cernobîl, unde armata rusă a pătruns dinspre Belarus.

În timp ce luptele se apropie de capitala Kiev, unde un aerodrom a fost cucerit de forţele ruse, autorităţile ucrainene au anunţat în cursul serii că au pierdut controlul şi asupra unor zone din sudul ţării. Conform unor surse ucrainene, un canal şi o centrală hidroelectrică au fost de asemenea capturate de trupele ruse. Există acum temerea unei ofensive şi asupra oraşului-port Odesa.

Conform administraţiei din Herson, această regiune din sud este în prezent prezent parţial sub controlul trupelor ruse, inclusiv oraşul Ghenicesk, iar în urma atacurilor armatei ruse au fost ucişi 13 civili, dintre care doi copii, şi nouă soldaţi ucraineni.

CITIȚI ȘI un interviu despre criza din Ucraina, cu conf. univ. dr. Florin Iftode. „Lupta pentru pace” riscă să devină un război pe scară largă

Stare de urgență în Republica Moldova – Armata rusă anunță ”exerciții” în Transnistria (detalii)

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. NATO și-a activat planurile de apărare în Europa de Est pentru a desfăşura forţe suplimentare în ţările membre din Europa de Est şi va avea vineri un summit prin videoconferinţă, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, a anunţat joi secretarul general Jens Stoltenberg, relatează agenţiile internaţionale de presă.

"Am convocat un summit prin videoconferinţă mâine pentru a analiza calea de urmat şi am activat planurile de apărare pentru a putea desfăşura capacitatea forţei de reacţie rapidă acolo unde va fi necesar", a spus Stoltenberg după ce a condus o reuniune de urgenţă a ambasadorilor la NATO ai statelor membre.

El a mai precizat că peste 100 de avioane de luptă au fost puse în alertă.

"Trebuie să răspundem cu o hotărâre şi mai mare şi cu o unitate şi mai puternică", a spus Stoltenberg. "Nu avem planuri de a trimite trupe ale NATO în Ucraina. Ce facem acum este defensiv", a declarat el.

Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că Europa se va confrunta cu o situaţie nouă privind securitatea după invazia Rusiei din Ucraina.

"Va fi o nouă Europă după invazia la care am asistat astăzi", a declarat el într-o conferinţă de presă.

"Pacea de pe continentul nostru a fost zguduită. Rusia foloseşte forţa pentru a încerca să rescrie istoria şi neagă Ucrainei dreptul la o cale liberă şi independentă", a adăugat el.

Stoltenberg a mai spus că Rusia a plănuit "cu sânge rece" invazia, în timp ce NATO căuta o soluţie diplomatică la criza din Ucraina.

El a atras atenţia că atacul Rusiei asupra Ucrainei va afecta relaţia Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.

Activarea planurilor de apărare ale NATO le oferă comandanţilor militari posibilitatea de a desfăşura trupe, inclusiv cele pregătite de intervenţie rapidă, în ţările din estul Europei.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Reacții internaționale. Preşedintele american Joe Biden a denunţat "atacul nejustificat" al Rusiei asupra Ucrainei, la câteva minute după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară pentru a-i apăra pe separatiştii din estul ţării, avertizând că SUA şi aliaţii lor vor răspunde într-o manieră unită şi decisivă, informează AFP, Reuters şi DPA.

"Preşedintele Putin a ales (să lanseze) un război premeditat care va provoca suferinţe şi pierderi umane catastrofale", a spus Biden într-un comunicat, după ce s-au auzit explozii în capitala ucraineană Kiev.

"Rusia singură este responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le vor provoca acest atac", a insistat liderul de la Casa Albă. El a promis că "lumea va cere socoteală Rusiei".

"Rugăciunile lumii întregi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, întrucât suportă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse", a declarat preşedintele american în contextul în care Kremlinul a anunţat că Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în regiunile din estul Ucrainei - Doneţk şi Lugansk.

Biden a spus în continuare că SUA vor monitoriza situaţia şi că va "anunţa consecinţele ulterioare pe care Statele Unite, aliaţii şi partenerii noştri le vor impune Rusiei pentru acest act inutil de agresiune împotriva Ucrainei şi împotriva păcii şi securităţii globale".

Joe Biden a adăugat că va anunţa noi sancţiuni împotriva Rusiei joi, care vor fi impuse de către Statele Unite şi aliaţii săi.

El a anunţat, totodată, că va vorbi joi poporului american despre consecinţele pe care le va avea de suportat Rusia şi va discuta cu omologii săi din G7 despre acest subiect.

Uniunea Europeană va impune noi sancţiuni "masive şi severe" împotriva Rusiei, au transmis joi într-un comunicat comun preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care condamnă "în cel mai ferm mod cu putinţă agresiunea militară fără precedent a Rusiei asupra Ucrainei".

"Prin acţiunile sale militare neprovocate şi nejustificate, Rusia încalcă flagrant dreptul internaţional şi subminează securitatea şi stabilitatea europene şi globale. Deplângem pierderile de vieţi omeneşti şi suferinţa umană", au precizat cei doi lideri europeni.

Ursula von der Leyen şi Charles Michel au făcut apel la Rusia "să înceteze imediat ostilităţile, să îţi retragă armata din Ucraina şi să respecte integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei".

"O astfel de folosire a forţei şi a coerciţiei nu îşi are locul în secolul al XXI-lea. UE este ferm alături de Ucraina şi de poporul ei în această criză fără precedent", au mai subliniat ei.

Reamintind că liderii din UE se vor reuni de urgenţă joi în cadrul unei întâlniri extraordinare a Consiliului European pentru a discuta despre criză şi despre noi măsuri restrictive, cei doi au informat că vor fi adoptate sancţiuni "masive şi severe" împotriva Rusiei pentru acţiunile ei.

"UE va continua să ofere o asistenţă politică, financiară şi umanitară puternică Ucrainei şi poporului ei", şi-au încheiat ei mesajul.

Guvernul polonez a anunţat joi că a cerut NATO activarea articolului 4 al Tratatului Alianţei, ce prevede consultări în situaţie de ameninţare la adresa securităţii uneia din părţile semnatare, în urma atacului declanşat de Rusia în Ucraina, transmite AFP.

„Acum un moment, ambasadorul (polonez) la Bruxelles a înaintat o astfel de cerere secretarului general al NATO, împreună cu un grup de aliaţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Müller.

„Părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre părţi”, prevede articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi dimineaţa o operaţiune militară în estul Ucrainei. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene "să depună armele" şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Putin a susţinut că încearcă să demilitarizeze şi să "de-nazifice" Ucraina.

Liderii american, europeni, ai NATO şi ONU au reacţionat la anunţul preşedintelui Federaţiei Ruse, cerându-i să oprească "agresiunea militară" împotriva Ucrainei şi au condamnat ferm atacul Rusiei.

Presa internaţională a relatat despre focuri de arme în apropiere de principalul aeroport din Kiev şi explozii în mai multe locuri din Ucraina, între care şi Odesa, port la Marea Neagră.

Centrele militare ucrainene de comandă din oraşele Kiev şi Harkov au fost atacate cu rachete, a relatat site-ul de ştiri Ukrainska Pravda, care a citat joi o oficialitate din cadrul Ministerului de Interne ucrainean, potrivit Reuters.

Martori din Harkov, citaţi de Reuters, au auzit o serie de explozii la scurt timp după ce Rusia a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare în Ucraina.

Potrivit AFP, explozii puternice au fost auzite joi la Kiev, Odesa, port la Marea Neagră, în sudul Ucrainei, şi în estul ţării. În capitală, cel puţin două explozii au fost auzite în centrul oraşului dis-de-dimineaţă, urmate de sunetele sirenelor şi al ambulanţelor.

În schimb, Reuters - care citează agenţia de presă rusă Interfax - relatează că trupe ruseşti au debarcat în Mariupol şi în Odesa.

În imagine, explozie in apropiere de Kiev. Sursa foto, Twitter

Ucraina a anunţat închiderea spaţiului său aerian, iar preşedintele Volodimir Zelenski a decretat legea marţială în toate teritoriile ţării.

Ambasadorii celor 30 de ţări membre ale NATO se vor reuni de urgenţă joi dimineaţă la Bruxelles în urma operaţiunii militare ruse împotriva Ucrainei, a anunţat un purtător de cuvânt al Alianţei, informează France Presse, Reuters şi DPA.

Şeful NATO Jens Stoltenberg, care a condamnat "atacul temerar şi neprovocat" al Moscovei, urmează să ţină o conferinţă de presă în jurul orei 12.30 (11.30 GMT), potrivit aceleiaşi surse.

Reuniunea urma să se desfăşoare începând de la ora 8.30 (7.30 GMT), a anunţat un reprezentant britanic.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi concetăţenilor săi "să nu se panicheze" în faţa ofensivei ruseşti care le afectează ţara, promiţându-le victorie şi anunţându-le - între altele - introducerea legii marţiale, relatează AFP.

(Ovidiu Amălinei)


UPDATE. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, 24 februarie 2022, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere (detalii)


UPDATE. Preşedintele american Joe Biden a condamnat acţiunile Rusiei (detalii)


UPDATE. Matthew Chance, corespondent CNN, a declarat că a auzit explozii în Kiev la câteva minute după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat război Ucrainei.

Echipa de la faţa locului a auzit mai multe explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Rapoartele de pe reţelele de socializare indică mai multe explozii în zona Boryspil, la est de capitală, unde se află aeroportul internaţional. De asemenea, două persoane din oraşul ucrainean Kramatorsk au declarat pentru CNN că au auzit cel puţin două explozii masive în primele ore ale zilei de joi (detalii)


Într-un discurs televizat, Vladimir Putin a ordonat o operaţiune militară în Ucraina și le-a cerut soldaţilor ucraineni să depună armele şi să se întoarcă acasă (detalii)

(Anca Spânu, VLG)

Citit 34740 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Martie 2022 16:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.