Sâmbătă după amiază, la o zi distanță după ce rezoluția propusă de Statele Unite și Albania în Consiliul de Securitate a fost respinsă, iar China s-a abținut în mod notabil, cele mai importante bănci chineze de stat au primit instrucțiuni de limitare a tranzacțiilor cu Rusia. Practic, în acest fel China se aliniază parțial sancțiunilor adoptate de americani și europeni ca urmare a invadării Ucrainei.
Această măsură nu este însoțită și de o condamnare publică și formală a agresiunii ruse, ceea ce ridică semne de întrebare asupra duratei limitării operațiunilor bancare, dar și asupra logicii care stă în spatele reacției Chinei în acest context.
Diplomația Chinei în ultimele zece zile, mai ales în ultimele trei, de când Putin a atacat Ucraina, constă într-o combinație de contorsionism verbal și decizii cu jumătăți de măsură. Pe de o parte, încearcă să se strecoare între nevoia de a evita o aliniere prea rapidă și vizibilă cu Statele Unite și cea de a menține credibilitatea ideii de suveranitate, pe care o pune în mod oficial în inima politicii sale internaționale.
Pe de altă parte, China încearcă să obțină un profit economic maxim din întreaga situație, fără a neglija faptul că poziția de mare putere vine cu o serie de responsabilități și așteptări, inclusiv unele din partea sateliților politici pe care nu-și poate permite să-i dezamăgească. Citiți articolul AICI
* Daniela Zaharia - istoric, specialist în istoria Orientul antic și Asiei și director al Departamentului de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei al Universității din București
