Eficacitatea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) este un subiect ce nu poate fi analizat decât de specialiști. În ultima vreme, însă, în spațiul public au apărut o serie de declarații cu tentă politică, ce au darul de a-i contraria, mai ales pe fermieri, dar nu numai.
Scandal în Vrancea
Săptămâna trecută, mai exact în data de 29 iunie, în județul vecin, din cauza apariției norilor convectivi aducători de ploaie și grindină, Unitatea Vrancea din cadrul SNACP a intrat în stare de alarmă, iar în zona de protecție au fost lansate 26 de rachete antigrindină. În urma acestei acțiuni, fenomenul de grindină a fost combătut, precipitațiile au căzut la sol sub formă lichidă, iar în zona protejată a plouat, conform datelor oficiale prezentate de SNACP. A doua zi, în zonă au apărut iar nori purtători de grindină, Unitatea Vrancea a intrat în stare de alarmă, dar a primit interdicție de tragere de la autoritatea de aviație civilă. Din această cauză, nicio rachetă antigrindină nu a putut fi lansată. Interdicția de lansare a fost valabilă în intervalul orar 16,28 - 17,08. Ca urmare a acestei situații, în zona Panciu-Țifești, cantitatea de precipitații care a ajuns la sol a fost de circa 50 litri/mp, dar a fost însoțită și de grindină, fapt ce a condus la distrugerea unor culturi agricole (vii).
Ulterior, președintele Consiliului Județean Vrancea, liberalul Cătălin Toma, și prefectul județului, social-democratul Nicușor Halici, au emis comunicate de presă după ce 300 de hectare de viță de vie au fost distruse de grindina căzută la Țifești, conform Ziarului de Vrancea. "Sistemul antigrindină nu a fost activat din lipsa unor avize! Solicit ferm actorilor politici din Vrancea să nu creeze un conflict artificial între podgoreni și alți producători agricoli!", a precizat Cătălin Toma, pe Facebook, iar Nicușor Halici a replicat: "Sistemul de protecție antigrindină nu poate fi asemănat cu o umbrelă!", printr-o altă declarație de presă. Acesta din urmă a mai avut o reacție recentă, pe aceeași temă, după ce o rachetă a căzut în curtea unor localnici din comuna Biliești, convocând și un Comitet Județean de Situații de Urgență pe aceeași temă.
Întrebări justificate
Trebuie spus că Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea are puncte de lansare și în județul Galați, numărul acestora urmând a fi suplimentat, inclusiv în partea de sud a județului, la Vânători și la Slobozia Conachi, din informațiile noastre. Fermierul Petre Grigore, reprezentantul local al LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), fără a avea pretenția de specialist, ne-a menționat că această strategie de combatere a grindinei a fost pusă în practică în urmă cu circa 15 ani. Grindina se formează doar în norii cu dezvoltare verticală de tip "cumulonimbus", iar picăturile de apă aflate la altitudine mai joasă sunt transportate cu rapiditate de curenţii de aer ascendenți către straturile înalte ale norului, acolo unde temperatura scade sub 0 grade Celsius. Format, bobul de grindină este transportat de sus în jos şi invers, acumulând alte picături de apă şi se unește cu alte fragmente de gheaţă, căpătând dimensiuni tot mai mari și putând reprezenta un adevărat pericol atunci când pică la sol. Este incontestabil faptul că eliminarea grindinei este absolut necesară, mai ales pentru cultivatorii de viță de vie, dar ce te faci dacă se dispersează toți norii și nici măcar ploaia nu mai ajunge pe terenurile agricole? Răspunsul l-am putea afla de la specialiști, singurii în măsură să ofere o evaluare completă a acestui fenomen. Pentru moment, punctual, în situaţia din Vrancea dispersarea grindinei a produs totuşi ploaie, potrivit datelor oficiale, iar nefolosirea sistemului a dus la distrugerea a 300 de ha de viţă-de-vie. Să sperăm că disputa politică din judeţul vecin nu va duce la folosirea sistemului anti-grindină drept instrument de înclinare a balanţei într-o parte sau în alta, prinzând agricultorii gălăţeni la mijloc.
