În februarie 2018, cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri, am publicat la Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos" cartea "Arta gălățeană feminină", în care am prezentat 100 de artiste plastice care s-au născut în municipiul Galați și în localitățile județului, precum și pe cele care au venit de pe alte meleaguri ale țării și s-au stabilit în cetatea dunăreană după terminarea studiilor universitare. Miruna Cărăușu nu se află printre acestea, deoarece a început să expună la Saloanele filialei locale abia spre sfârșitul lui 2017 și s-a impus atenției publice în anii următori. În prezent, artista are o activitate expozițională și didactică aflată sub semnul dinamismului, responsabilității și totalei dăruiri.
Născută în Galați în aceeași zi cu fratele său geamăn Valentin, 26 aprilie 1980, în familia inginerului Constantin Cărăușu și a Floricăi Cărăușu, artista a manifestat aptitudini pentru desen încă din școala gimnazială. A fost încurajată de părinți și în toamna lui 1995 a fost admisă la Liceul de Artă "Dimitrie Cuclin", secția pictură monumentală, clasa profesoarei Gabriela Georgescu, pentru care artista de astăzi are profunde sentimente de recunoștință, fiindcă i-a șlefuit talentul, a îndrumat-o și a ambiționat-o să lucreze mult, astfel că a obținut rezultate notabile la olimpiadele și concursurile școlare, iar în ultimul an de liceu (1999) s-a clasat pe locul al II-lea la Olimpiada Națională de Arte Vizuale, Arhitectură și Istoria Artei, secțiunea Arte Plastice, specializarea Pictură, reuşită care i-a favorizat intrarea la facultate fără examen de admitere. A optat pentru Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, pe care a absolvit-o în 2003, la secția Artă Murală. La aceeași universitate a obținut în 2020 doctoratul în Arte Vizuale, cu teza "Rolul imaginii digitale în educația artistică a copiilor".
Din dragoste pentru copii
Mamă a trei copii (Sara - 18 ani, Teodor - 12 ani, Andrei - 3 ani), Miruna Cărăușu, din dragoste pentru vârsta infantilă, a pus în 2012 bazele Școlii de Artă "Leonardo" din Galați, instituție privată pe care o coordonează și care urmărește să le ofere copiilor posibilități de folosire creativă a timpului, prin deprinderea tehnicilor de desen, pictură, grafică și modelaj, să le dezvolte capacitatea de a comunica prin formă și culoare. Rezultatele muncii cu micii artiști au fost concretizate prin organizarea unor expoziții precum cele intitulate „Copiii și magia sărbătorilor de iarnă”, „Culorile copilăriei”, „Icoana în sufletul copiilor”, „Magia picturii românești prin ochii micilor artiști”, „Magia culorilor iernii în suflet de copil”, „Armonii cromatice de iarnă” etc.
Din 2017, artista este cadru didactic la Școala Româno-Britanică din Galați și la Facultatea de Arte din cadrul Universității "Dunărea de Jos" Galați, la aceasta din urmă deținând în prezent calitatea de lector universitar. În cadrul proiectului educativ „Terapie prin culoare. De la suflet la suflet”, împreună cu studenții Facultății de Arte, a executat în 2023, prin voluntariat, pictură murală pe pereții Secției Recuperare Neuropsihomotorie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Ioan" Galați, înfățișând imagini din lumea vegetală/ acvatică și a basmelor.
Peste 40 de expoziţii şi numeroase premii
În paralel cu munca didactică, desfășoară o bogată activitate artistică în cadrul Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), a cărei membră este din anul 2018. A expus cu regularitate la Saloanele plasticienilor gălățeni și la expozițiile acestora organizate în alte localități din țară, participând în același timp la peste 40 de manifestări de profil cu caracter național și internațional. A participat, de asemenea, la Tabăra de creație de la Poiana Pinului, Buzău (1997, 1998) și ea însăşi a organizat o Tabără de creație cu copiii de la Școala de Artă "Leonardo", la Moieciu de Sus, Brașov (2023). A fost onorată cu importante distincții: Premiul pentru pictură la expozițiile "Dragobete.Art.Ro" (2020), "Portret - Autoportret" (2020/2021), "Identități ieșene" (2021); Premiul de Excelență la Festivalul Internațional "Arte-Reciclări-Terapii-Educații", Iași (2021); Premiul pentru tehnică mixtă la expoziția "Careu de dame", Iași (2021): Premiul pentru Arte Plastice la Expoziția-Concurs Internațional de Creație Vizuală "Eminesciana" (2023) etc.
Reprezentări metaforice de mare sensibilitate
Lucrările Mirunei Cărăușu lasă să se vadă preocuparea pictoriței de a se exprima într-un limbaj plastic modern, figurativul și abstractul coexistând deopotrivă în creația ei ca moduri de materializare vizuală a realității, a ideilor, sentimentelor și gândurilor care o frământă. Nu lipsesc nici alunecările în expresionism sau în suprarealism. Fie că abordează tema frumuseților României și a rădăcinilor noastre rurale, fie că înalță o rugă a omului către Divinitate pentru a-i opri prăbușirea din drumul spre mântuire sau fie că încearcă să găsească echivalențe plastice unor motive livrești, Miruna Cărăușu recurge la o reprezentare metaforică și simbolică de o mare sensibilitate și cu o mare încărcătură ideatică și emoțională. Copaci stilizați, forme de relief, structuri geologice, elemente de arhitectură populară în care își are originea și „Coloana infinită” a lui Brâncuși (prezentă și ea în spațiul plastic al tablourilor), obiecte de uz casnic confecționate de meșteri populari, vase liturgice, scara, pomul vieții, motive antropomorfe și avimorfe etc. populează lucrările sale, alcătuind compoziții unitare, armonioase, echilibrate.
În lucrarea intitulată „Amin”, mâna lui Iisus Hristos, figurată în stilul iconografiei bizantine, în gestica binecuvântării, se înalță dintr-un vas liturgic, având pe el înscrisă monograma Acestuia (IC XC). Aceeași monogramă o întâlnim și în „Pocal”, ca și în „Conștiința eului”, ceea ce ar putea semnifica faptul că „nimic nu există fără Dumnezeu, fără El nu am putea fi niciodată nimic”. „Semn sacru” și „Jertfa” sunt compoziții care au ca motiv central „Crucea”, cuvântul „NICA”, inscripționat în partea superioară a celui de-al doilea tablou, însemnând în limba greacă „Victorie”. „Pădurea spânzuraților” este o metaforă a dramatismului războiului. „Sărutul” amintește de sculptura lui Brâncuși cu același titlu, prin modul cum configurează personajul masculin, și de „Domnișoara Pogani”, în conceperea chipului personajului feminin. „Colivia aurie” pare mai mult un spațiu al recluziunii. „Enigma Otiliei” sugerează o atmosferă în care domină discreția și misterul. Imaginile din „Discuții aprinse” și „Umbra aurului” dobândesc valențe ale picturii suprarealiste, în timp ce „Liniște” și „Apus de soare” surprind aspecte peisagistice ale unei naturi generoase. „Et in arcadia ego”, „Remember the time”, „Jurnalul fericirii”, „My dream” sunt pictate în cheie abstractă. Există în creația Mirunei Cărăușu o încărcătură semantică ce se cere descoperită cu răbdare, artista își ia o mare libertate în a desena și picta, de a compune imaginile după o logică proprie, încercând să-și închege un stil care să fie numai al ei și să o reprezinte.
În lucrările Mirunei Cărăușu formele sunt întotdeauna dinamice, iar cromatica acestora este proaspătă, vie, strălucitoare, materia picturală este așezată uneori în contraste puternice, juxtapuse, alteori doar într-o combinație de griuri colorate. Lirismul ei este când exuberant, exploziv, când meditativ și discret, în funcție de natura subiectului și a stărilor prin care trece artista în timpul actului de creație. Inventivitatea de care dă dovadă, imaginația productivă, soluțiile plastice propuse sunt tot atâtea motive pentru care discursul plastic al acesteia atrage și reține atenția iubitorilor de artă.
Foto 1 Miruna Cărăuşu - "Linişte"
Foto 2 Miruna Cărăuşu - "Prâslea"
Foto 3 Miruna Cărăuşu - "Nu mă lăsa să cad"
Foto 4 Miruna Cărăuşu - "Coloris et parfumes"
