La sfârșitul lunii august 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați erau înregistrați peste 4.000 de gălățeni fără loc de muncă de cel puțin doi ani
Este așa-numitul șomaj de lungă durată, o „piatră de moară” de care Galațiul nu reușește să scape. 3.992 dintre șomerii gălățeni înregistrați la sfârșitul lui august figurau fără loc de muncă de peste 27 de luni, iar alți 170 erau înregistrați la șomaj pe durate cuprinse între 24 și 27 de luni – conform raportului pe primele opt luni ale anului prezentat de AJOFM Galați în cea mai recentă ședință a Colegiului Prefectural. Astfel că, dintr-un total de 9.118 șomeri, ponderea șomerilor de lungă durată înseamnă aproape jumătate și este reprezentată de beneficiarii venitului minim de incluziune, fostul venit minim garantat.
Există și tineri șomeri de lungă durată
„În funcție de mediul de rezidență, din numărul de 9.118 șomeri al lunii august, un procent de 14,15% provin din mediul urban (1.290 de persoane) și 85,85% sunt din mediul rural (7.828 de persoane). Majoritatea celor din mediul rural sunt șomeri neindemnizați. Aceștia sunt persoane care, fie că au ieșit din perioada de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile agenției pentru a-și găsi un loc de muncă, în mare parte beneficiari de venit minim de incluziune”, se arată în raport.
La aceeași dată, 1.082 de gălățeni erau înregistrați ca șomeri de cel mult trei luni, 1.599 aveau între trei și șase luni „vechime” în șomaj, 704 aveau între șase și nouă luni, iar 482 își căutau loc de muncă de 9-12 luni.
„În ceea ce privește șomajul de lungă durată, la sfârșitul lunii august 2024 erau înregistrați 242 de șomeri de lungă durată cu vârsta mai mică de 25 de ani și 5.086 de șomeri de lungă durată adulți”, potrivit raportului.
Numărul total al șomerilor gălățeni înregistrați a crescut de la 8.825, în ianuarie, la 9.118, la sfârșitul lunii august, cu variații destul de mici de la o lună la alta. Numărul șomerilor neindemnizați, adică înregistrați dar neplătiți, a rămas constant ridicat, cu ponderi de 85-90% în numărul total de șomeri.
De asemenea, rata șomajului înregistrat a crescut de la 5,32 la 5,50% în perioada ianuarie – august, cu două scăderi de câte 0,15 puncte procentuale în lunile martie și aprilie.
Și la numărul total de șomeri, și la rata șomajului, Galațiul ocupă, din păcate, locuri în prima treime a clasamentelor naționale de profil.
Angajarea șomerilor gălățeni, foarte greoaie
„Ca și în anii anteriori, dar și în contextul economic actual, atât la nivel european, cât și global, capacitatea de previzionare a mediului economic referitor la disponibilizări colective s-a dovedit a fi scăzută. La nivelul județului Galați, pentru perioada următoare au fost estimate două eventuale disponibilizări colective. Dat fiind faptul că se apropie sezonul rece, este posibilă o ușoară creștere a ratei șomajului înregistrat, dacă se interpun și anumiți factori externi (criza economică, escaladare a conflictelor armate, calamități).
La nivelul județului nostru, problemele sunt legate, pe de o parte, de sistemul economic ce nu permite absorbția pe piața muncii a șomerilor, iar pe de altă parte, structura șomajului înregistrat arată preponderența celor cu grad ridicat de vulnerabilitate pe piața muncii (șomeri din mediul rural cu studii primare, gimnaziale sau fără studii)”, se mai arată în raportul AJOFM Galați la finalul primelor opt luni ale acestui an.
Motivele pentru care a „picat” piața muncii din Galați
În cadrul raportului pe primele opt luni ale anului prezentat în cadrul celei mai recente ședințe a Colegiului prefectural, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați a semnalat câteva aspecte cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită, în special în mediul rural.
Un prim aspect îl reprezintă deprofesionalizarea unei mari părți a populației active civile, „datorată unor perioade îndelungate de inactivitate, perioadă în care majoritatea au devenit beneficiari de venit minim de incluziune. Această situație generează un nivel redus de ocupabilitate a solicitanților de loc de muncă”. De asemenea, „necompetitivitatea forței de muncă, respectiv ponderea mare a șomerilor care nu dețin o profesie, reprezintă o problemă majoră pe piața muncii, deoarece agenții economici solicită preponderent persoane cu nivel de calificare înalt și experiență profesională. Se poate concluziona că segmentul de piață căruia i se adresează instituția noastră este unul care are reale probleme de integrare socio-profesională”, se arată în raportul citat.
În opinia AJOFM Galați, alte aspecte care trebuie luate în seamă în perioada următoare sunt schimbările demografice și migrația tinerilor în țări din UE, precum și impactul transformărilor tehnologice asupra forței de munca și asupra competitivității anumitor sectoare economice.
Conform instituției gălățene, grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulți șomeri sunt cele de peste 55 ani, 40-49 ani și 50-55 ani. Toate aceste grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de șomeri și în anii anteriori. „Prin urmare, este necesară o continuă investiție în dezvoltarea personalului de vârstă medie și în educație. Acest lucru poate fi făcut prin oferirea de stagii de practică sau prin finanțarea programelor de formare, inclusiv evaluarea de competențe dobândite în sistem informal”, se mai afirmă în raport.
