Cotidianul "Viața liberă" din Galați împlinește 35 de ani. În toți acești ani de libertate, cotidianul gălățean - primul între cele regionale din România postdecembristă, născut în noaptea albă din 22 spre 23 decembrie 1989 - a rămas un vector important în asigurarea păcii sociale în comunitatea gălățeană, și nu numai.
Conceput și tipărit în focul Revoluţiei, "Viaţa liberă" este sclipirea de-o secundă a unor oameni care şi-au pus viaţa şi libertatea pe muchia de cuţit a istoriei.
Cum a pornit totul
Pe fondul evenimentelor transmise la Televiziunea Națională în amiaza zilei de 22 decembrie, ideea tipăririi unui ziar-manifest s-a născut mai întâi în gândurile ziaristului Radu Macovei (1 martie 1943 - 24 septembrie 2020), care a adunat, în primă fază, colegi de încredere. "L-am chemat pe Grigore Lazarovici (1 februarie 1950 - 10 noiembrie 2021) în curte și, sub un pom, i-am spus următoarele: «Grigore, te hotărăști în 20 de minute. Va trebui să scoatem un ziar!». Apoi, am mai chemat câțiva colegi. Ne-am hotărât să facem redacție acasă la Silvia Mihalcea (+22 aprilie 2020), care era corector pe vremea aceea și stătea lângă tipografie. La ea a plecat Katia Nanu, care lucra la Teatrul de Păpuși și, dacă nu mă înșel, Ștefan Dimitriu și Grigore Lazarovici. A venit și Mariana Iliescu (4 ianuarie 1948 - 9 iunie 2019). Când au început huiduielile la televizor, ajunsesem acasă la Constantin Vremuleț, unde au venit Lică Rugină, Ion Petrulias, Ghiță Lupoaie, Grigore Lazarovici. Eram cu toții surescitați. Am plecat la tipografie, unde am vorbit cu Radu Mihăilescu, directorul, și Mircea Mihai, inginerul șef. «Scoatem un ziar!», le-am spus. Nu s-au împotrivit. Tipografii au ieșit afară, după mine: «Nea Radule, scoatem un ziar, fie ce-o fi»", relata Radu Macovei, într-una din edițiile cotidianului "Viața liberă".
În acele momente tulburi, de nesiguranță, Radu Macovei - cu o precizie de lunetist - țintește sus și vede dincolo de ziua de 22 decembrie 1989.
În jurul orei 3,00, în dimineața zilei de 23 decembrie 1989, actorul Vlad Vasiliu, membru în Frontul Salvării Naționale din Galați, a primit un braț de ziare "Viața liberă" de la Katia Nanu și a pornit spre București "să duc mesajul ziariștilor gălățeni", după cum își amintea deunăzi. Așa a ajuns actorul-erou, în amiaza acelei zile fierbinți, la Televiziunea Română din București, cu prima ediție a primului cotidian regional din România postdecembristă.
"Ne-am deşteptat! Românii s-au deşteptat din somnul cel de moarte! Dumnezeu a fost cu noi!… Ceea ce nu au putut ucide în noi au fost speranţa şi credinţa", ne răsună în minte glasul actorului Vlad Vasiliu, citind articolul-manifest al primei ediții a ziarului "Viaţa liberă" Galați, la Televiziunea Națională, pentru întreaga țară aflată sub asalt.
În confuzia generală, momentul a constituit o gură de aer și de speranță nu doar pentru gălățeni, ci pentru toți românii.
Șase ediții pe săptămână, fără excepție
Din acea zi binecuvântată de Dumnezeu, cotidianul gălățean a apărut zi de zi, cu excepția zilei de duminică. În primii ani de democrație și libertate, "Viața liberă" avea un tiraj de 120.000 de exemplare pe zi, cu 60.000 de abonați. Erau zile când tipăream o ediție de dimineață și una de seară!", spunea Grigore Lazarovici, director adjunct al Trustului de presă "Dunărea de Jos", unul dintre fondatorii cotidianului gălățean, potrivit volumului "Mistuire pentru dăinuire, Radu Macovei (1943-2020)", apărut la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în 2021.
Peste ani, curajul acestor ziariști-eroi a fost răsplătit din plin. Multe au fost momentele de încercări, dar și de biruință la "Viața liberă", care a devenit peste ani o adevărată școală de presă, unde s-au format zeci de jurnaliști și unde am avut șansa să scriu istoria clipei ca redactor de cotidian aproape două decenii.
Radu Macovei a fost nu doar fondator al ziarului "Viața liberă", alături de prietenul său, Grigore Lazarovici, și de ceilalți ziariști amintiți. Cei doi sunt și fondatori ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Radu Macovei fiind vicepreședinte la nivel naţional din 1990 până în anul 2008, când a fost modificat Statutul UZPR, Radu Macovei punând și bazele Filialei Galaţi, care acum îi poartă numele.
Din 2011, preluat de omul de afaceri Marian Băilă
În vara anului 2011, cotidianul "Viața liberă" din Galați a fost preluat de omul de afaceri Marian Băilă, unul dintre primii antreprenori din Galați de după decembrie 1989, cu experiență în agricultură, imobiliare, construcții ș.a. În 1990, "Viața liberă" relata despre foarte tânărul om de afaceri Marian Băilă, care a rămas ulterior o prezență constantă în viața social-economică a județului. În numărul 998 (din 1998), ziaristul Marian Muşat consemna despre "Firma de Formula 1" condusă de amintitul antreprenor. La ediția 5.000 a cotidianului "Viaţa liberă", același Marian Băilă primea Premiul ziarului pentru rezultatele firmei "Mariano". La mai bine de şapte ani distanţă, a devenit proprietarul Trustului de presă "Dunărea de Jos", care edita cotidianul de căpătâi al Galaţiului.
De 35 de ani, ziarul "Viața liberă" apare în format clasic, tipărit, dar și online, în vreme ce multe publicații au pierdut cursa cu tiparul, rămânând doar în format digital. Cotidianul gălățean numără astăzi peste 10.700 de ediții print. Astăzi, în aceste vremuri tulburi, cotidianul gălățean are un tiraj cuprins între 1.250 şi 2.000 (ediția de vineri, cu suplimentul tv) de exemplare pe zi.
Cum este să răzbați în era digitalizării și să duci mai departe misiunea presei scrise
"La aniversarea a 35 de ani de când a văzut lumina tiparului prima ediție a cotidianului «Viața liberă», sentimentele care mă încearcă sunt contradictorii. Pe de o parte, este multă bucurie că, pentru trei decenii și jumătate, rezultatul eforturilor a sute de oameni care au trecut, într-un mod sau altul, prin această redacție, a ajuns la gălățeni, șase zile din șapte pe săptămână, cu eforturi mari, de cele mai multe ori neștiute.
Pe de altă parte, este tristețea că, într-un moment în care informarea corectă și completă se dovedește a fi indispensabilă în România, iar Galațiul nu face excepție, mai ales presa scrisă este cea care suferă. Mai nou, Poșta Română cere majorarea comisioanelor pentru transportul abonamentelor, forțând astfel creşterea prețurilor. În aceste condiții, distribuția devine, practic, inexistentă; ori o faci singur, ori mori", ne-a declarat Anca Spânu, director general al cotidianului "Viața liberă".
În aceste condiții, întrebările vin firesc: Mai este nevoie de presă scrisă? Mai avem cititori dornici să simtă mirosul de tuș și foșnetul hârtiei?
"Eu sunt convinsă că da! Nu doar fiindcă sunt oameni care încă preferă să simtă foșnetul ziarului scris, ci și pentru că în ediția tipărită, odată ce ai scris ceva, rămâne consemnat pentru totdeauna. Acest fapt sporește și responsabilitatea celui care scrie și pe cea a editorului. Asta nu înseamnă că ignorăm tendințele moderne, evident, online lucrurile se desfășoară diferit, cu altă viteză, în alt ritm. Iar audiența noastră online demonstrează clar că luăm și aici lucrurile în serios. Potrivit studiilor de audiență, avem între 70.000 şi 80.000 de cititori pe zi. Sunt zile când avem chiar 200.000 - 300.000 de cititori pe zi, cu o medie de 3 milioane pe lună", adaugă jurnalista Anca Spânu.
Mărturie a faptului că - în era digitalizării - adaptarea cotidianului se face din mers, este și cel mai nou proiect, "SPOT ON la Viaţa liberă - Galaţiul sub reflector", despre care antreprenorul Marian Băilă ne vorbea încă de la preluarea ziarului. "SPOT ON la Viața liberă" este un produs media al echipei cotidianului, realizat în colaborare cu videograful Bogdan Sîrbu şi fotograful Sebastian Bleoju. În cadrul amintitului proiect, redactorii de la "Viaţa liberă" dezbat teme arzătoare la ordinea zilei, având ca interlocutori personalităţi gălăţene din toate domeniile. Podcasturile pot fi vizionate pe canalul Youtube al ziarului.
Ce rămâne de făcut pentru ca presa scrisă să rămână în viață
"Cred că ar trebui să se facă mai mult, în comunitate, în ansamblul ei, pentru ca presa tipărită să rămână în actualitate. Evenimentele recente au demonstrat clar cât de vulnerabili suntem la manipulare, mai ales la cea online și care ajunge la noi fără să ne coste mai nimic. Puțini dintre consumatorii de presă în formatul ei clasic s-ar lăsa păcăliți de acest gen de dezinformare, iar acest fapt este rezultatul experienței de generații. E adevărat, țările din Europa de Vest și de Nord au sute de ani de tradiție în editarea ziarelor, noi, din motive istorice venite de la Răsărit, ne numărăm expertiza doar în decenii. Cu toate acestea, în cei 35 de ani, am ars etape și am trăit - ca profesie și comunitate - cât au trăit alții în secole. Cu bune, cu rele, cu reușite și vulnerabilități, am mers mai departe, transmițând principiile care ne ghidează de la o generație la alta: să informăm corect și complet, să căutăm adevărul, să determinăm o atitudine pozitivă, să scoatem la iveală lucruri neștiute, bune sau mai puțin bune, despre comunitatea în care trăim. O datorie grea, dar frumoasă, de care sper că ne vom putea achita în continuare cât mai mult timp", conchide jurnalista Anca Spânu.
Născut odată cu începuturile României postdecembriste, din curajul câtorva oameni, cotidianul "Viața liberă" din Galați merge înainte prin curajul și dăruirea celor care înfruntă vremurile, biruie scumpetea și mentalitățile unei ere digitalizate. În fond, esențial este să pornești la drum, dar definitoriu este să îndrăznești să nu te oprești la orice adiere de vânt, să ții ștacheta sus, nu un an, nu doi, ci trei decenii și jumătate.
