Acum 35 de ani, pe 6 mai 1990, o pagină emoționantă se scria în istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului. După o jumătate de secol de separare impusă de cortina de fier sovietică, granița ce odinioară însemna sârmă ghimpată și interdicții s-a transformat într-o punte simbolică, în cadrul evenimentului memorabil denumit „Podul de flori”.
În acea zi de duminică, românii nu au mai avut nevoie de pașapoarte sau vize pentru a se întâlni. De-a lungul unei frontiere întinse pe 700 de kilometri, opt puncte de trecere provizorii au fost deschise, devenind adevărate porți ale reîntregirii sufletești: Miorcani - Pererâta, Stânca - Costești, Iași - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albița - Leușeni, Fălciu - Țiganca, Oancea - Cahul și Galați - Giurgiulești.
Agenția de presă Agerpres relata la acea vreme despre amploarea impresionantă a evenimentului: „Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din țara noastră, în special din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, precum și din numeroase localități din RSS Moldovenească, și-au dat întâlnire duminică, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe, la punctele de frontieră”.
Momentul culminant al zilei a fost marcat la ora 12,00, când clopotele tuturor bisericilor de pe ambele părți ale Prutului au răsunat în armonie pentru prima dată după decenii.
Apoi, apele Prutului au primit ofranda de flori, un gest simbolic de construire a unei punți invizibile, dar puternice. De la Miorcani, cea mai nordică așezare de pe harta României, milioane de flori au fost lansate de-a lungul întregului curs al râului, formând un adevărat pod plutitor multicolor.
Conform datelor istorice, peste 250.000 de români au trecut în Republica Moldova în acea zi memorabilă. În total, peste 1,2 milioane de persoane au participat la acest eveniment istoric, aruncând flori peste Prut, gest care a dat și numele simbolic al manifestației.
Un moment emoționant a fost traversarea Prutului de către poetul Grigore Vieru, un simbol al luptei pentru identitate națională în Basarabia. El a fost primul care a trecut râul cu o barcă de cauciuc, mărturisind ulterior despre tensiunea emoțională indescriptibilă a momentului. „Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, își amintea poetul Grigore Vieru, într-un interviu din mai 2008, subliniind profunzimea emoțională și semnificația incontestabilă a evenimentului.
Duminică, 6 mai 1990, un mare număr de gălățeni, cu brațele pline de flori, s-au îndreptat către stațiile anume stabilite pentru a se urca în autobuzele ce aveau să-i poarte către cele două puncte de graniță Galați - Giurgiulești și Oancea - Cahul pentru a participa la "Podul de flori". Alții au călătorit către aceste puncte cu automobile personale, pe care le-au parcat pe mulți kilometri de-a lungul șoselei, scria Agerpres, pe 7 mai 1990. La ora 12,30, pe podul din punctul de frontieră Galați - Giurgiulești, locuitori de pe ambele maluri se îmbrățișează, iar apa Prutului este inundată de flori. Timp de mai multe ore, s-a cântat, s-a jucat, s-au schimbat impresii, manifestarea transformându-se într-o adevărată sărbătoare de suflet și simțire.
Un al doilea ''Pod de flori'' s-a desfășurat pe 16 iunie 1991. Atunci, conform datelor statistice ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, 240.000 de basarabeni au trecut Prutul în România, oaspeții fiind primiți în orașe precum Iași, Suceava şi Galați.
Un nou pod, o nouă speranță
La 35 de ani de la acel eveniment simbolic, spiritul unității și al colaborării transfrontaliere continuă să inspire. Pe 26 aprilie 2025, un nou capitol important s-a scris în relația dintre România și Republica Moldova. În cadrul evenimentului „Podul de Flori 2025”, desfășurat în Piața Independenței din Ungheni, au fost lansate oficial lucrările de construcție a primului pod rutier peste râul Prut din ultimele șase decenii.
Noul pod Ungheni - Ungheni va deveni parte integrantă a Autostrăzii Unirii, conectând direct rețelele rutiere ale Republicii Moldova și României. Acest proiect de infrastructură strategic are un caracter esențial pentru dezvoltarea regională, facilitând transportul de mărfuri și persoane și susținând comerțul transfrontalier.
La 35 de ani de la „Podul de Flori”, gestul simbolic al aruncării florilor peste Prut capătă o nouă dimensiune, concretizându-se într-o legătură fizică durabilă.
