„Pomul de Sfântul Ilie”, obicei unic în comunitățile din Şivița, Tuluceşti, Tătarca, Ijdileni, Frumuşița şi Stoicani, a fost inclus în patrimoniul național. Înscrierea în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial se datorează demersurilor făcute ani la rând, cu pasiune și stăruință, de maestrul Paul Buța, folclorist, muzeograf, creator popular, actor și regizor.
Tulucești, singura comună din județul Galați care a obținut statutul de localitate de interes turistic local, va avea o nouă atracție pe care să o propună vizitatorilor săi: „Pomul de Sfântul Ilie”, un obicei unic, recunoscut acum la nivel național.
„Cu bucurie și mândrie, vă anunțăm faptul că astăzi Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat în unanimitate înscrierea în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial a obiceiului «Pomul de Sfântul Ilie»”, a anunțat, miercuri, 3 septembrie 2025, maestrul Paul Buța.
Domnia sa le-a mulțumit cercetătorilor și specialiștilor din domeniul culturii care au ajutat și contribuit la această reușită, dar în special locuitorilor satelor Şivița, Tuluceşti, Tătarca, Ijdileni, Frumuşița şi Stoicani, pentru păstrarea şi transmiterea obiceiului generațiilor viitoare. De asemenea, gratitudinea maestrului Buța se îndreaptă către Primăria Tuluceşti, pentru suport și pentru parteneriatul în acest demers important pentru comunitate.
„Omule, pomule!”
Așa cum ați putut afla din ziarul „Viața liberă”, vreme de trei zile, între 18 și 20 iulie 2025, în comuna Tulucești s-a desfășurat o cercetare folclorică, urmată de simpozionul cultural „Omule, pomule!”, care a umplut de specialiști etnografi Gospodăria Tradițională „Vatra cu Dor” din Șivița.
Evenimentele, cuprinse în proiectul „Promovarea patrimoniului imaterial și a culturii naționale în România și Republica Moldova - KULtura”, au fost organizate de Asociația Culturală pentru Tradiții și Obiceiuri Românești „Vatra”, alături de administraţia comunei Tulucești.
Scopul a fost documentarea și promovarea obiceiului „Pomul de Sfântul Ilie”, ritual unic în România, care încă se mai păstrează în comunitățile din jurul lacului Brateș. Acest obicei reprezintă o formă de comemorare a celor trecuți în neființă, printr-o ceremonie specifică, desfășurată anual în ziua de Sfântul Ilie, pe 20 iulie.
Tradiții pierdute, obiceiuri vii
„De câțiva ani, tot fac întâlniri ale cercetătorilor la «Vatra cu Dor» de la Șivița, pentru documentarea și promovarea obiceiului «Pomul de Sfântul Ilie». Am vrut să le fac când eram la Centru Cultural, dar directorul s-a supărat foarte tare, motiv pentru care am și plecat de acolo. Mi-am zis că, dacă nu facem ce trebuie pentru județul nostru, n-am ce căuta acolo”, ne-a declarat Paul Buța.
Maestrul ne-a vorbit cu tristețe despre multe obiceiuri care nu sunt incluse în Registrul Național și care riscă să se piardă în uitare, pentru că nu le mai practică nimeni...
Norocul lui - și al nostru - a fost că obiceiul „Pomului de Sfântul Ilie” este cât se poate de viu, iar specialiștii în domeniul etnografiei și a folclorului pe care i-a invitat de-a lungul anilor au fost încântați să-l descopere. Dovadă și unanimitatea cu care Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea lui în Registrul Național.
„Cum e posibil ca, de atâta timp, acest obicei să se practice și nimeni să nu-l fi remarcat? Am fost invitat în direct, în timpul ședinței, și, cu șarmul meu, am reușit să-i conving că e un lucru frumos să vezi atâţia pomi într-un cimitir și atâta lume”, ne-a povestit maestrul Buța.
E drept, oamenii au adaptat obiceiul vremurilor noastre, dar esența lui a rămas: „Bătrânii spun că trebuie să rămână creanga de umbră la cruce și că, în ramuri, trebuie să rămână măcar un fruct sau un colăcel, pentru păsările cerului. Deși ele erau luate de copii pe vremuri, pentru că era o mare bucurie pentru ei să mai găsească în pom câte ceva”, spune Paul Buța.
Ținta pe care a urmărit-o, înscrierea obiceiului în Registrul Național, a fost atinsă. Mai departe, urmează promovarea. „Așa cum în Maramureș turiștii se duc de Paști ca să vadă tradițiile de sfințire a coșului cu ouă și pască, de ce n-ar veni să vadă frumusețea acestui obicei de la noi”, spune Paul Buța.
La cruce
„Tradiția Pomului de Sfântul Ilie e pentru toți cei ce decedau de la Sfântul Ilie trecut până la cel prezent. Acestora li se scotea pomul cu colăcei, porumbei, pupeze, turturele din pâine, scăriță şi prescuri cu forme deosebite. În el se puneau, simbolic, cele necesare în viață: haine, scăunel, oglindă, candelă, mătură și făraș. Mătura era obligatorie, pentru că acela ce primea pomul trebuia să măture toată calea până acasă. Acest pom se dădea de pomană unei rude sau unui sărac, omul îşi lua ce era în pom și pleca cu ele acasă, dar în pom trebuia să rămână «ofranda cerului», un colăcel, un fruct, un porumbel din aluat, pe care, dacă nu le mâncau păsările, le luau copiii satului. Întrebați de ce rămânea pomul acolo, răspunsul din bătrani era «să fie pentru umbră»”, ne explica Paul Buța, într-un articol publicat anul trecut.
