Am să mă duc la toamnă (ultimul păcat)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Am să mă duc la toamnă şi-am să-ţi scriu:
iubito, sunt acolo, sunt la toamnă
şi-aştept să-nceapă ultimul păcat,
la care toată viaţa mă condamnă!

Şi-am să te rog frumos: vino şi tu,
dulce-amarul din gutui te cere
să vezi cum pleacă păsările-n jos
şi cum ne spun (plângând) la revedere!

Şi-am să te-ndemn prin dumitriţe, mult,
ca pe-o femeie dragă, nestemată...
şi-o să tăcem... şi-om vrea să stăm încet...
când ultimul păcat va bate-n poartă!

Toamna va-ntinde mâinile spre noi:
o palmă caldă şi o palmă rece...
şi-o să ne spună că se duce-n jos...
şi-o să mă ia... (cu ea)... când va să plece!

Ai să rămâi acolo, sub gutui,
s-aştepţi să-ţi scriu ce fac şi ce înseamnă
dulce-amarul dincolo de timp...!...
Iubita mea, am să mă duc la toamnă!

Citit 7275 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.