Transporturile pe Dunăre | Afacerile operatorilor portuari, mai mult "pe uscat"

Transporturile pe Dunăre | Afacerile operatorilor portuari, mai mult "pe uscat"
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

*APDM Galaţi a obţinut un profit de peste 1,31 milioane de lei, dar suma este prea mică pentru derularea, fără ajutor de la bugetul de stat, a unor proiecte de investiţii

*Portul Mineralier a revenit "pe plus", dar profitul este departe de cel din vremurile bune

*Port Bazinul Nou şi Port Docuri, unul în pierdere, altul în câştig

*Unicom Oil Terminal, afaceri pe linia de plutire

Chiar dacă, "în vremurile bune", Galaţiul şi-a construit renumele de oraş portuar, activităţile comerciale pe Dunăre fiind polul principal de dezvoltare a oraşului, astăzi profiturile operatorilor portuari nu reflectă nici pe departe prosperitatea de altădată. Acesta ar fi deopotrivă efectul infrastructurii în mare parte învechite, dar şi al taxelor de tot felul care fac transporturile pe Dunăre prohibitive, chiar dacă transportul pe apă ar trebui să fie, teoretic, mai ieftin şi mai puţin poluant decât cel pe calea ferată sau pe şosele.
Rezultatele financiare ale Administraţiei Portuare a Dunării de Jos (APDM) Galaţi, care administrează infrastructura portuară nu numai din Galaţi, ci şi din judeţele Tulcea şi Brăila, rămâne la un nivel prea mic pentru a asigura, doar din surse proprii, eventualele lucrări de modernizare. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, APDM Galaţi a avut în 2015 o cifră de afaceri de 13.630.000 de lei, cu aproximativ 150.000 de lei mai mică decât în anul precedent. Ca număr de angajaţi, administraţia portuară a funcţionat, în medie, cu 152 de salariaţi. La o primă vedere, profit net obţinut, de 1.318.645, ar unul rezonabil raportat la cifra de afaceri, însă suma este prea mică pentru a derula proiecte de investiţii de anvergură, proiecte în care se discută de sume de ordinul zecilor de milioane de lei şi care n-ar putea fi realizate, la o adică, fără fonduri alocate de la bugetul de stat. În prezent există elaborată o Strategie de Dezvoltare a Portului Galaţi, în care în unele proiecte apare şi posibilitatea utilizării de fonduri europene, dar pe partea de cofinanţare a proiectelor tot este nevoie de fonduri de la bugetul de stat, asta pentru a nu mai pune la socoteală eventualele complicaţii în aprobarea sumelor din fonduri europene pentru infrastructura de transport.

Romportmet a revenit "pe plus"

În ceea ce priveşte rezultatele operatorilor portuari, o poziţie strategică o are, de departe, Portul Mineralier - Romportmet, parte a Grupului ArcelorMittal, ce are ca principală misiune asigurarea fluxului de materii prime, dar şi de produse finite, spre şi dinspre combinatul siderurgic de la Galaţi.
Chiar dacă portul are o capacitate de manipulare de 20 milioane de tone pe an, iar traficul de mărfuri se poate face atât cu nave maritime, cât şi cu nave fluviale, activitatea Romportmet este "acordată" cu aceea a combinatului ArcelorMittal Galaţi. Dacă se produce mai mult oţel, este nevoie de mai multe materii prime - minereuri de fier, cocs, combustibili - iar expedierile de materii prime şi laminate sunt mai numeroase. În anii din urmă, restrângerea activităţii combinatului a dus şi la restrângerea afacerilor Romportmet. Anul 2015, deşi a fost marcat la nivelul ArcelorMittal Galaţi de o criză a preţurilor, a adus, totuşi, o creştere a producţiei. Aşa se face, de exemplu, că, dacă în 2014 cifra de afaceri a Romportmet a fost de 26.090.774 lei, iar portul mineralier a încheiat anul cu o pierdere de 117.142 lei, anul 2015 a dus şi la creşterea cifrei de afaceri şi la revenirea „pe plus”. Mai exact, cifra de afaceri a Romportmet a fost anul trecut de 31.053.038 lei, la care s-a obţinut un profit de 417.957 lei. Suma e încă departe, de exemplu, de profitul obţinut în 2013, de peste 2,61 milioane de lei, important este însă că s-a revenit pe un trend ascendent.

Port Bazinul Nou a ieşit "pe minus"

Nu la fel de bine au stat lucrurile, conform rezultatelor financiare consemnate de Ministerul Finanţelor, la Port Bazinul Nou şi Port Docuri, ambele controlate de grupul Metaltrade. Teoretic, cele două porturi dispun de un front de acostare considerabil, de echipamente şi macarale cel pot manipula între 10 şi 64 de tone marfă, pot asigura şi servicii de încăracare - descărcare pentru mărfuri dintre cele mai diverse, fie că e vorba de mărfuri generale, containerizate, produse metalurgice, cereale, cherestea etc. Pe de altă parte, restrângerea unor fluxuri de marfă în perioada crizei economice, precum cele de produse siderurgice, se resimte şi acum, iar modificarea unor circuite logistice a fost o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru susţinerea activităţii. Baza trasporturilor prin aceste porturi o reprezintă transportul de cereale, fier vechi, agregate şi produse de carieră, restul fiind reprezentat de alte categorii de mărfuri.
Port Bazinul Nou a revenit în 2013 pe profit, deşi mai degrabă simbolic - 60.075 lei, dar reprezentând un pas important după pierderea de 2,45 milioane de lei din 2012. Din păcate, deşi anul 2014 a fost unul ascendent în termeni financiari, fiind înregistrat un profit net de 776.459 lei, anul 2015 a marcat o revenire în zona negativă. S-a consemnat atât o scădere a cifrei de afaceri la 20.965.346 lei, cu aproape 14 milioane de lei mai puţin faţă de anul precedent, cât şi o pierdere, la final, de 919.634 lei.
Port Docuri, deşi mai modest ca anvergură a afacerilor, a reuşit să rămână în 2015 în zona pozitivă. Mai exact, la o cifră de afaceri de 6.953.935 lei s-a obţinut un profit net de 69.683 lei. Cifra de afaceri este apropiată de cea din anul precedent, însă nu s-a atins şi profitul net de 620.829 lei, obţinut anterior.

Stabilizarea afacerilor la terminalul petrolier

Pe lista porturilor gălăţene se mai află Unicom Oil Terminal, axat pe operaţiuni cu produse petroliere. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, anul 2015 a fost unul al reconfirmării revenirii pe un teren mai stabil, după ce, în 2013, compania a suferit, la o cifră de afaceri de 5.878.447 lei, o pierdere de 3.1919.453 lei. Dacă în 2014, la o cifră de afaceri asemănătoare, s-a obţinut un profit de 22.456 lei, în 2015, la cifră de afaceri mai mică - 4.885.690 lei - s-a obţinut un profit net mai mare, respectiv 149.719 lei.

Punctul slab, infrastructura

O şansă pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă porturile gălăţene ar fi valorificarea fondurilor puse la dispoziţie pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropene (TEN-T). După cum v-am mai relatat în paginile ziarului "Viaţa liberă", proiectul terminatului multimodal este unul dintre cele mai importante avute în vedere de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi partenerii săi din mediul privat. Proiectul a fost deja evaluat de Comisia Europeană, iar în luna iunie, în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF) s-au alocat pentru terminalul multimodal 21,77 milioane de euro. Problema e că valoarea totală a proiectului menit să ducă la modernizarea infrastructurii portuare şi la realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere este de 80,79 milioane de euro (fără TVA), din care propunerea din aplicaţia de finanţare CEF era de 56,15 milioane de euro.
În prezent, pentru a nu se rata, totuşi, oportunitatea acestei finanţări, se caută soluţii pentru asigurarea diferenţei, fie din economiile ce s-ar putea face din alte proiecte din domeniul Transporturilor, fie prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), fie chiar prin accesarea unui împrumut, în condiţii de creditare stimulative, în cadrul Programului Juncker. Nu în ultimul rând, se mizează pe atragerea unor investiţii din partea unor parteneri străini, precum Portul Duisburg, interesaţi de stabilirea unor noi trasee comerciale. Oricum ar fi, proiectul terminalului multimodal rămâne cel mai important din Portul Galaţi, iar punerea în practică a acestuia ar însemna o creştere cu patru, cinci milioane de tone a traficului de mărfuri pe Dunăre.

Angajaţi în operaţiuni portuare

Pe lângă cei 152 de salariaţi ai Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, acoperind, însă, atât Galaţiul, cât şi Brăila şi Tulcea, în activitatea portuară gălăţeană au mai activat în 2015 câteva sute de salariaţi. Cei mai mulţi, 314 în total, au deservit Port Bazinul Nou şi Port Docuri. Pe locul următor ca număr de angajaţi vine portul mineralier Romportmet, care anul trecut a avut, în medie, 159 de angajaţi. În ceea ce priveşte Unicom Oil Terminal, acesta a asigurat anul trecut 42 de locuri de muncă.        

Citit 2611 ori Ultima modificare Luni, 26 Septembrie 2016 02:17

1 comentariu

  • postat de Nihil agendo...
    Vineri, 02 Septembrie 2016 07:53
    188.26.255.***
    Deci APDM trage mita de coada sau targa pe uscat, in continuare. Daca intrebi salariatii din interiorul acestei companii, cum isi justifica retributiile lunare, nu pot raspunde. Sunt angajati TESA foarte multi, cu studii SH care nu stiu nici ei la rindul lor, care le este obiectul de activitate in mod concret dar a caror nume figureaza pe statul de plata. Tarife aberante, caci despre asta este vorba, in rest nimic. Nici proiecte nu mai exista ca nu-s specialisti, trebuie platite firme din-afara ca sa le faca ca si cele din trecut.
    0
    7
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.