* Dacă în alte domenii, în condiţii de criză, se disponibilizează personal ori se „taie” din salarii sau sporuri, la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos se vând navele al căror întreţinere costă mai mult decât achiziţia unora noi *
Nu se vând navele funcţionale, ci unele vechi de 50-60 de ani şi nici măcar nu este vorba despre cine ştie ce afacere, ci despre valorificarea la fier vechi.
Cum printre navele scoase la vânzare se află şi una din ultimele nave cu aburi şi zbaturi din România, se poate spune că, pe timp de criză, istoria ajunge la fier vechi.
De ce şi cum s-a ajuns aici?
Pentru prima oară după 12 ani, de la divizarea parţială şi reorganizarea AFDJ Galaţi, administraţia a decis să valorifice 17 nave care se află în parcul rece.
Este vorba despre mai multe nave, de dimensiuni diferite, care zac nefolosite de ani buni de zile. Ele se deteriorează continuu, iar întreţinerea acestora devine pe an ce trece tot mai scumpă.
Şi într-un an de criză, ce companie îşi permite să arunce banii aiurea?
Directorul AFDJ Galaţi, Florin Uzumtoma (FOTO), spune că în cadrul vizitei recente pe care a făcut-o la Galaţi, Anton Marin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, s-a discutat această problemă.
„În parcul rece avem nave vechi de 40, 50 şi chiar 60 de ani. Nu le mai folosim, pentru că sunt deteriorate, dar ele trebuie valorificate, măcar aşa, cât se mai poate”.
„Întreţinerea unei astfel de nave costă mai mult decât aş cumpăra una nouă!”.
„Din acest motiv am solicitat secretarului de stat sprijin pentru a ne da un mandat special în baza căruia să întocmim caietele de sarcini, pentru ca aceste nave să fie scoase la licitaţie”.
„Conform legislaţiei în vigoare, ele sunt evaluate şi sunt scoase la licitaţie. În cazul în care nici la licitaţie nu este nimeni interesat de ele, navele vor fi, până la urmă, vândute la fier vechi”, a declarat Florin Uzumtoma.
Oferta AFDJ: bărci la cinci euro bucata!
Cum spuneam, din cele 17 nave ce urmează să fie scoase la vânzare (dacă ministerul de resort va da OK-ul) unele sunt ambarcaţiuni mici – bărci, şalupe (în jur de şase), altele sunt mai mari – pontoane-dormitor, iar altele sunt nave în toată regula, cu dimensiuni „adevărate”.
Cum navele sunt vechi şi din ele nu au mai rămas decât fiarele, unele din ele au fost evaluate la preţuri simbolice. Precum „Zarea”, evaluată la cinci euro. Nu este o navă, precizează directorul AFDJ Galaţi, ci „o bucată de barcă”.
O navă nouă, gata învechită
O navă de categoria grea pe care AFDJ vrea să o vândă este şi „Trident”.
Această navă are o poveste tristă, care demonstrează că o investiţie tărăgănată ajunge, în cele din urmă, la groapa de fier vechi.
„Trident” a fost proiectată ca un spărgător de gheaţă, nu de dimensiuni foarte mari. După cum ne-a relatat directorul AFDJ Galaţi, investiţia la „Trident” a fost aprobată în anul 1987.
S-a lucrat la ea până în anii 1992-1993, după care lucrările au fost abandonate.
De ce? În primul rând, Revoluţia. Apoi au urmat privatizările mai mult sau mai puţin reuşite. Şantierul Naval Tulcea, cel care avea în custodie „Tridentul”, s-a privatizat, iar nava a rămas aşa… între două ape.
„În prezent, nava e la roşu, cum se spune. Are echipamente pe ea. Nu au fost folosite niciodată, dar sunt vechi, că au trecut anii. Acum încercăm să recuperăm măcar o parte din investiţie”.
„Motoarele le vom valorifica noi, adică le vom monta pe navele noastre, la fel vinciurile, iar restul se va vinde la licitaţie. Dacă nu se arată nimeni interesat, va fi valorificată la fier vechi”, spune Florin Uzumtoma.
Criza a învins războaiele lumii
Printre navele de „categoria grea” se numără şi „Cetatea”, navă construita în Şantierul Naval Turnu Severin, în anul 1903 şi catalogată ca fiind una din ultimele nave cu aburi şi zbaturi din România.
La venerabila vârstă de 107 ani şi dacă ar avea gură să spună, „Cetatea” probabil că ar povesti cum a supravieţuit celor două războaie mondiale, fără a mai pune la socoteală războiul balcanic.
Potrivit datelor afişate pe site-ul AFDJ Galaţi, „…cu mult noroc, nava a supravieţuit războiului balcanic din 1913, celor două războaie mondiale şi câtorva recesiuni economice”.
„La bord au fost cazaţi ofiţeri superiori din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Rusia ce aveau rolul de observatori militari în războiul balcanic din 1913”.
Tot de acolo aflăm date tehnice ale navei „…propulsia era asigurată de două roţi cu zbaturi cu excentric amplasate lateral în apropierea cuplului maestru”.
„Zbaturile erau puse în mişcare de o maşină cu abur alternativă cu dublă expansiune orizontală de 130 CP. Celelalte agregate de forţă (pompe, vinciul de ancoră, dinamul) erau antrenate de maşini cu abur cu simplă expansiune”.
„Performanţele sale sunt reduse (viteza medie 15 km/h) Lungimea - 34,35 m, lăţime - 4,82 m, pescaj - 1,40 m”.
„Nava a fost reparată capital în 1980 la Şantierul Naval Orşova. Cu această ocazie s-au făcut modificări la suprastructură, iar învelişul navei a fost făcut prin construcţie sudată, prinsă prin nituire de osatura originală. Nava a fost în exploatare în perioada 1903-1978, 1980-1982”.
Deşi în raportul afişat pe site-ul AFDJ se spune că nava ar putea fi transformată cu succes „…într-un candidat excelent pentru diverse funcţiuni ce ar putea ridica numărul de turişti”, „Cetatea” va fi scoasă la vânzare, prin licitaţie.
Potrivit datelor furnizate de directorul AFDJ Galaţi, nava a fost evaluată la aproximativ 8.000 de euro, fără TVA. „Da, este adevărat, ar fi putut fi transformată în muzeu, dar cei de la Ministerul Culturii au spus că nu are valoare!
Dacă cineva, vreun colecţionar e curios, o poate transforma în obiectiv turistic, cumpărând-o la licitaţie”, mai spune Florin Uzumtoma.
Acesta a adăugat că nava este evaluată la 8.000 de euro, pentru că în momentul de faţă nu mai are nici motorul cu aburi, nici zbaturi, e doar o „coaşcă” de metal, lucru ce poate fi confirmat din fotografiile ataşate la dosarul acesteia…
