JAF şi NEPĂSARE pe linia ferată istorică Galaţi-Bârlad (FOTO)

JAF şi NEPĂSARE pe linia ferată istorică Galaţi-Bârlad (FOTO)

Halta Băleni (Foto Remus Basalic)
Evaluaţi acest articol
(36 voturi)
5 comentarii


Dată în folosinţă în urmă cu 104 ani, linia ferată Galaţi-Bârlad a contribuit la dezvoltarea economică a Galaţiului şi a întregii Moldove * După Revoluţie, lăsat fără pază, patrimoniul imobiliar al haltelor a fost "mâncat" de timp şi distrus sistematic de hoţi


Despre măreţia liniei ferate Galaţi-Bârlad se mai poate vorbi astăzi doar la timpul trecut. Cândva o mândrie a Moldovei de Sud, calea ferată şi gările care se întind pe lungimea celor 109 kilometri zac acum în ruină. Situaţia economică dificilă de după Revoluţie, nepăsarea şi incompetenţa autorităţilor care au în grijă clădirile gărilor de pe această linie, precum şi furturile sistematice au "devorat", asemenea unui cancer, un trecut care ar fi meritat conservat prin orice mijloace. Totul miroase acum a jaf şi nepăsare, a fecale şi urină. După ce hoţii au furat până şi ultima cercevea, în cele 20 de halte de pe această linie, fără a pune la socoteală şi gările de plecare şi de destinaţie, s-a instalat tăcerea. Liniştea este tulburată doar de câteva ori pe zi, atunci când trenurile operatorului privat, singurul care circulă pe aici, iau şi lasă în staţii câţiva elevi sau pensionari.

Mărirea şi decăderea liniei Galaţi-Bârlad au fost dictate de interese pur economice. Construirea clădirilor din haltele cu pricina a depăşit însă aspectul pur mercantil al afacerii. Materialele folosite au fost de cea mai bună calitate, iar specialiştii şi meşterii care s-au ocupat de execuţia şi ridicarea propriu-zisă a imobilelor erau printre cei mai apreciaţi. Totul a fost construit cu mari sacrificii, într-o epocă în care în locul camioanelor se foloseau căruţele trase de boi. Tocmai de aceea, bătaia de joc crasă din ultimele două decenii şi jumătate este cu atât mai condamnabilă.

Povestea "drumului de fier" Galaţi-Bârlad


Construită în patru etape, în perioada 1898-1912, calea ferată Galaţi-Bârlad a însemnat, pentru Galaţi, deschiderea unor noi şi  promiţătoare perspective economice. La mijlocul secolului al XIX-lea, jumătate dintre produsele Moldovei nu puteau fi valorificate nici măcar cu jumătate din preţul lor real, din cauza lipsei modalităţilor de transport. Construirea liniei ferate a redus practic la jumătate costurile de transport a mărfurilor între portul Galaţi şi Iaşi. Nu este astfel greu de înţeles de ce această cale ferată a fost declarată de utilitate publică, prin legea 1577/1892, promulgată prin Decretul Regal din 28 aprilie 1892. Anterior, Decretul nr. 412/1891 este cel prin care au fost votate creditele necesare lucrării.

"Proiectarea şi execuţia căii ferate Galaţi-Bârlad este încredinţată Serviciului de Studii şi Construcţii din Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice. Lucrarea este "atacată" la începutul anului 1892 din ambele capete, de la Galaţi şi Bârlad. După şapte ani de lucrări, la 27 septembrie 1898, se deschide calea ferată Galaţi-Ghibărţeni (astăzi, Balinteşti - n.r.) şi, doi ani mai târziu, la 13 ianuarie 1900, se dă în exploatare şi linia Ghibărţeni-Bereşti. La începutul anului 1900, lucrările de la tunelul Bereşti (astăzi, tunelul de la Tălăşmani - n.r.) şi de la linia Bârlad-Bereşti se întrerup, din cauza crizei economice dintre cele două secole", arată autorul Sândel Dumitru, în lucrarea "Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc".

Lucrările la linia ferată şi la tunelul Bereşti sunt reluate în primăvara anului 1906. Trei ani mai târziu, se termină şi tronsonul Bârlad-Tălăşmani. A mai fost nevoie de alţi încă trei ani însă până ce a fost finalizat şi tunelul de la Bereşti. Într-un final, la 19 mai 1912, calea ferată a fost dată în exploatare pe toată lungimea ei.

Trenul, mai încet decât în urmă cu un secol


O cursă de călători de la Galaţi la Bârlad sau retur dura, în 1912, trei ore şi 29 de minute. În 2010, SNCFR a decis ca exploatarea acestei linii ferate să fie concesionată către un operator privat, Transferoviar Grup (TFG). În momentul în care CFR renunţa practic să mai circule pe această linie, trenul străbătea cei 109 kilometri în trei ore şi 34 de minute, adică exact cu cinci minute mai mult decât în momentul inaugurării liniei. Acum, trenurile operatorului privat parcurg o cursă Galaţi-Bârlad în două ore şi 39 de minute. Astfel, trenurile CFR aveau nevoie de aproape o oră în plus pentru a ajunge la destinaţie.

Pierderi la stat, profit la privat


Un alt aspect aparent paradoxal constă în modul în care firmele private au reuşit să obţină profituri substanţiale în exact aceleaşi condiţii în care CFR-ul înregistra pierderi uriaşe. Astfel, în timp ce în România ultimilor 20 de ani nu a mai fost construit nici măcar un metru de cale ferată, peste 50 de linii secundare au fost închise, doar în ultimii şase ani. În acelaşi timp, alte linii au fost salvate prin concesionarea către operatori privaţi, aşa cum a fost şi cazul liniei Galaţi-Bârlad. Totuşi, pentru că vorbim despre o afacere, firma care a preluat concesiunea a fost interesată în primul rând de linie, pentru că aceasta este cea care aduce profitul. Elementele din infrastructura adiacentă căii ferate, adică tocmai clădirile istorice din gări, au fost însă lăsate în paragină, cu excepţia a patru dintre ele, care au fost luate în administrare tot de operatorul privat.

Ca după un bombardament pe timp de pace


De la Galaţi până la Bârlad trenul opreşte în 21 de staţii. Ajuns în prima haltă, la Tuluceşti, nimic nu pare să te pregătească pentru dezastrul care are să te întâmpine pe parcurs. Clădirea gării din Tuluceşti arată decent, păstrând, pe alocuri, farmecul de început. Doar câteva minute de mers cu trenul însă, peisajul se schimbă la 180 de grade. La Şiviţa, fantoma clădirii din gară pare victima unui bombardament. Geamurile ferestrelor lipsesc, acoperişul este în mare parte ars, iar un perete a fost deja furat, cărămidă cu cărămidă. Mda, românul este perseverent!

O clădire-patrimoniu prădată de hoţi


De departe, clădirea impunătoare a gării din Frumuşiţa este impresionantă. Pare asemenea unui imobil de pe o stradă centrală a oraşului mutat în mijlocul câmpului. Ajungând să distingi însă detaliile rămâi îngrozit de halul în care a fost adus acest monument de patrimoniu. Geamurile şi ferestrele au fost furate, prin acoperiş se vede cerul, iar tencuiala căzută de pe faţadă scoate la iveală cărămida. Construită în 1895, clădirea a fost declarată monument istoric, în anul 1992. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape distrusă de bombardamentele aviaţiei americane şi refăcută, după planurile iniţiale, în 1946. În ciuda aspectului jalnic, clădirea impresionează încă datorită elementelor lucrate în piatră de pe faţadă.

"În urmă cu câţiva ani, am vorbit cu directorul CFR şi i-am cerut acordul să punem câţiva chiriaşi în clădire. Imobilul arăta bine atunci, era renovat. Nu am primit însă niciun răspuns şi uitaţi cum a ajuns acum. Apoi a venit o comisie şi au spus că fusese depusă la Bucureşti o solicitare pentru a fi demolată. Nu am fost de acord. E păcat să dărâmi aşa ceva. Oricum, am ajuns la concluzia că pe nimeni nu interesează", a spus primarul din Frumuşiţa, Ion Nelu Munteanu.

Decoruri pentru filme de groază


La Stoicani, clădirea din gară se ţină încă bine, lucru valabil şi la Folteşti. La Chiraftei era odată una dintre cele mai aglomerate gări de pe lina Bârladului. Acum, clădirea ponosită de pe peron nu mai aminteşte cu nimic de acele vremuri. În continuare, câţiva kilometri mai la nord, suntem întâmpinaţi de halta Băleni, a cărei clădire rivaliza în  trecut cu cea de la Frumuşiţa. Construit în 1986, imobilul din halta Băleni a fost părăsit definitiv în 1999. Acum, arată ca decorul perfect pentru o scenă dintr-un film de groază. Aproape identice, haltele din Roşcani şi Balinteşti sunt la fel de somptuoase ca cele din Frumuşiţa şi Băleni. În timp ce clădirea din Roşcani mai are încă geamuri la ferestre, la Balinteşti uşile şi ferestrele au dispărut, casa arătând ca bântuită.

La CFR, competenţa este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire


De aceste fantome de pe marginea căii ferate ar trebui să răspundă Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii (CREIR) CF Galaţi. Am trimis o solicitare oficială către instituţie, încă de acum o lună şi jumătate. Oarecum de aşteptat, răspunsurile nu au venit nici până în prezent. De altfel, în paranteză trebuie spus că la CREIR Galaţi lucrurile merg ca pe roate. Astfel, pe site-ul cfrsa.infofer.ro, Laurenţiu Seceleanu apare trecut în continuare ca director al CREIR Galaţi, deşi acesta nu mai deţine funcţia de peste doi ani, atunci când a fost trimis în judecată de DNA Cluj pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunilor de luare de mit şi complicitate la spălare de bani.

Al doilea tunel ca lungime din România


În nordul judeţului Galaţi, pe aceeaşi linie ferată, chiar în apropierea limitei cu Vasluiul, se află un tunel feroviar lung de peste 3.300 de metri, al doilea ca lungime din toată ţara. Vasta galerie face legătura feroviară între localităţile Bereşti şi Tălăşmani. Chiar dacă cele două războaie mondiale şi cutremurele înregistrate în secolul trecut nu l-au distrus, structura tunelului a fost afectată de infiltraţiile de apă, de solul nisipos şi instabil şi de nepăsarea autorităţilor, starea tunelului din prezent nelăsând să se mai întrezărească luminiţa de la capăt.

Construcţia tunelului a început în iunie 1906, iar lucrările au fost finalizate la sfârşitului lui 1911. Până în anul 1919, tunelul de la Bereşti a fost cea mai mare astfel de structură din România. Şi în prezent, este unul dintre puţinele tuneluri din ţară construite la altitudine joasă. "Lucrările au fost începute simultan din ambele părţi, de inginerii italieni Pietro Bertolero şi Giuseppe Giachetti. Forţa de muncă necesară a fost recrutată din zonă, iar Bereştii au devenit pentru ceva timp un punct important pe harta ţării, vizitat de mari personalităţi, între care Barbu Delavrancea, în acel moment ministru al Lucrărilor Publice, şi Anghel Saligny, inspectorul general al aceluiaşi minister", a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură Galaţi.

Crima din trenul personal


Din informaţiile furnizate de Marius Mitrof, reiese că în tunelul de la Tălăşmani a avut loc, în urmă cu 97 de ani, o crimă. Ion M. Georgescu făcea zilnic naveta între Bereşti şi Bârlad, cu trenul personal Galaţi - Bârlad. Georgescu venise ca refugiat din Bucureşti şi se stabilise la Bereşti, împreună cu soţia şi cei patru copii. Aici, bărbatul se ocupa cu vânzarea de alimente în vagoanele de clasa a III-a ale trenului. În gara Bereşti, aflându-se în tren, între Georgescu şi câţiva soldaţi grăniceri a apărut o altercaţie, conflict care a fost aplanat de şeful de tren Burghelea. Numai că, după ce trenul a pornit şi a intrat în tunel, acelaşi Burghelea a auzit din vagonul vecin "nişte ţipete îngrozitoare. Când trenul a ieşit din tunel, a mers în vagonul respectiv şi a văzut că Georgescu nu se mai afla printre călători. În urma unor cercetări sumare, şeful de tren a aflat că Georgescu şi soldaţii se certaseră din nou, grănicerii aruncându-l din tren. Cadavrul vânzătorului a fost găsit mutilat în tunel, motiv pentru care soldaţii au fost arestaţi.

În foto 1 - Halta Tulucești, foto 2 - Halta Șivița, foto 3 - Halta Frumușița. foto 4 - Halta Roșcani, foto 5 - Halta Balintești, foto 6 - Gara Bârlad, foto 7 - Tunel Tălășmani

Citit 12733 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Decembrie 2016 00:05

5 comentarii

  • postat de C.Lumina ! Joi, 15 Decembrie 2016 15:27 86.122.213.*** Link la comentariu
    0
    3

    Feicitari autorului articolului,bine scris,bine documentat ! Da aceasta cale ferata cu toate neajunsurile ei datorita terenulrilor nestabile pe care le travesreaza a fost si cred ca mai este inca utila !Dureros este ca s-au distrus garile-adevarate monumente arhitectonice ! Dashteptii din conducerea CFR nu puteau inchiria unor fosti ceferisti respectivele cladiri ? Ar fi multe de spus,dar la cat s-a distrus in tara asta traiesti cu impresia ca suntem un neam de DEMOLATORI !!!!

    Raportează
  • postat de costel Miercuri, 14 Decembrie 2016 12:36 84.232.218.*** Link la comentariu
    1
    2

    Mesajul celui ce a semnat Realitatea este unul tipic bolsevic Il inteleg de ce. Probabil a pus mana pe putere din Alde . Stiu eu cine e acel A.... !
    Nu va lasati pacaliti prieteni .Eu sunt un galatean adevarat. Pacat ca a ajuns galati in degradare.

    Raportează
  • postat de X Miercuri, 14 Decembrie 2016 11:54 213.233.93.*** Link la comentariu
    0
    0

    @Remus Basalic - articolul dvs are o eroare grava careia i se spune dezinformare ! Sustineti ca CFR-ul "in exact aceleasi conditii inregistra pierderi uriase" mintiti cu nerusinare ... haideti sa ne aducem aminte, ca imediat dupa ce linia Galati - Barlad a fost externalizata, brusc s-au suspendat licentele la Maxi-Taxi, sa fie o coincidenta ? Eu nu consider ca au fost "exact aceleasi conditii" de care vorbiti dvs !

    Raportează
  • postat de Realitatea ..... politica Miercuri, 14 Decembrie 2016 09:06 109.166.135.*** Link la comentariu
    5
    13

    Razboiul impotriva Romaniei purtat cu mijloace pasnice la care au contribuit si unii romani urcati in functii inalte. Primul dintre ei este basescu, urcat in functia de ministru al transporturilor de cei pe care ii servea inainte de 1989 si fata de care a ramas si inca mai este credincios. Daca avea sansa sa decida formarea majoritatii parlamentare si devenea premier isi ducea misiunea la capat: distrugerea intregii tari. Noroc ca romanii s-au prins. I-a pacalit pe moldoveni, a intrat "la mustata" in parlament dar n-a mai avut ce sa decida pentru ca moldovenii nu puteau sa urce si procentul pedeleului din penele.

    Raportează
  • postat de IC Miercuri, 14 Decembrie 2016 07:54 5.13.144.*** Link la comentariu
    0
    26

    Dupa cum mi-a povestit tata ,copil si adolescent ,la vreamea constructiei , calea ferata respectiva urma sa fie construita pe valea Suhurluiului si printr-un tunel scurt in valea Hobane -gara Tutova . Aflata in curs de proiectare ,pe vremea guvernului Lascar Catargiu 2 ,traseul a fost mutat pe vaile Chineje si Jeravatului ,ca sa treaca pe la mosia lui Catargiu (Golasei Tg Bujor) iar in compensare,fiindca nu mai trecea pe mosia Cantacuzinilor de la Baleni ,s-a construit impunatoarea gara din camp ,gara denumita Baleni ,satul cu acelasi nume fiind la peste 13 Km. De altfel pe valea Suhurluilui ,intre calea ferata Galati -Tecuci si Izvoarele ,exista urmele unui terasament executat la acea vreme . Daca este sa punem in discutie variantele de traseu ,ambele urmareau sa lege marile mosii de Galati ,de acolo proveneau cerealele . O fi adevarat ,nu o fi adevarat ,nu stiu ,vad ca exista o mare difernta in dezvoltarea ,in cei 109 ani (coincidenta cu 109 Km ,lungimea caii ferate) a localitatilor de pe valea Chinejei fata de cele de pe valea Suhurluilui . Ruinarea cladirilor si probabil in scurt timp disparitia totala a acestei linii ,este o copie exacta a tot ce s-a intamplat in Romania in ultimii 26 de ani de dezmat ,democratie orginala distrugatoare si hotie . Ce nu au distrus cele doua razboaie mondiale ,au distrus guvernele incompetente ,instalate dupa defectiunea ( nu revolutia ,ar fi trebuit sa duca natiunea inainte nu inapoi ,apropo de recentele alegeri ,la vremuri noi ,tot noi )din decembrie '89..

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.