În locul unei epave industriale, Galaţiul ar putea avea prin „Regenerare urbană Uzina de Apă nr. 1” un „spaţiu de recreere, sport şi educaţie activă”.
Bazinele de decantare transformate în fântâni arteziene sau oglinzi de apă cu iluminat ambiental integrat, convertite în amfiteatru, parc de skate sau, de ce nu, în teren de sport! Spaţii expoziţionale, ateliere de creaţie, trasee pentru role şi biciclete, mici piaţete, zone de odihnă, lectură şi puncte de belvedere, toate acestea ar fi posibile prin regenerarea urbană a Uzinei de Apă nr. 1, aflată, din 2011, în conservare. Cel puţin aşa scrie în caietul de sarcini al licitaţiei lansate de Primăria municipiului Galaţi pentru servicii de proiectare - faza studiu de prefezabilitate. Valoarea estimată a contractului este de 67.226 de lei, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut.
Şase ani de conservare
Pe 3 august, se împlinesc şase ani de când Uzina de Apă nr. 1, prima din ţară care a furnizat populaţiei apă potabilă în sistem centralizat, a fost închisă definitiv. Pusă în funcţiune în anul 1872, uzina era dotată cu filtre de lână, în condiţiile în care azi se folosesc filtre cu nisip cuarţos.
Potrivit Apă Canal, Uzina de Apă nr. 1 şi-a încetat activitatea în contextul finalizării Proiectului ISPA - modernizarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare şi construirea unei noi staţii de epurare a apelor uzate. „Atât prin studiul de fezabilitate care a stat la baza proiectului cât şi prin Memoradul de finanţare încheiat între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă, s-a prevăzut ca la finalizarea investiţiei, ca rezultat al reducerii costurilor efective de operare, a costurilor cu energia electrică şi materialele de tratare, Uzina de Apă nr. 1 să fie închisă definitiv”, spune operatorul regional.
Uzina a intrat în conservare pe perioada de garanţie a lucrărilor realizate prin Proiectul ISPA, garanţie care a expirat în decembrie 2012.
Pol de agrement cu destinaţii multiple
Autorităţile par convinse că Uzina de apă nr. 1 are un potenţial real pentru amenajarea unei zone de agrement cu destinaţii multiple. Terenul, cu o suprafaţă totală de 47.160 de metri pătraţi, din care 21.652 mp suprafaţă construită, este în pantă, cu amplă deschidere spre Dunăre şi Grădina Botanică.
"Dată fiind poziţionarea foarte avantajoasă a acesteia, pe malul Dunării, în corelare cu Plaja "Dunărea" şi Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, bazele sportive "Siderurgistul" şi "Atlas", municipiul Galaţi doreşte crearea unui pol care să satisfacă nevoia de agrement şi recreere a populaţiei, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile, fonduri de la bugetul local sau alte surse conexe de finanţare. Se propune crearea unui ansamblu dinamic, divers, dar unitar şi coerent. Se vor crea circuite de promenadă, vizitare şi desfăşurarea de activităţi diverse", se arată în caietul de sarcini.
Ce doreşte Primăria
În primul rând asanarea şi sistematizarea zonei, adică eliminarea vegetaţiei parazitare, a deşeurilor, consolidarea, modernizarea şi igienizarea construcţiilor existente, asigurarea acceselor carosabile şi pietonale, dar şi a unei parcări pentru vehicule de orice tip, de la biciclete la autocare şi transport de echipamente.
Pe lângă "bazinele de decantare radiale amenajate ca fântâni arteziene sau oglinzi de apă cu iluminat ambiental integrat", Primăria propune "amfiteatru în aer liber sau semiacoperit pentru spectacole, concerte, serbări şi festivităţi, în locul bazinelor de decantare din partea de nord".
"Se va analiza posibilitatea amenajării unui parc pentru skate în interiorul bazinului de decantare prevăzut cu parament înclinat", prevede caietul de sarcini, care impune trasee pentru role, biciclete etc., distincte de cele pietonale şi carosabile.
Conform documentaţiei licitate, bazinul de decantare cu azbest poate deveni teren de sport, păstrându-se pasarela transversală, dar cu reconfigurarea scărilor.
De asemenea, ar urma să fie create spaţii exterioare destinate copiilor de vârstă mică, echipate cu mobilier urban, gropi de nisip, arteziene, panouri de expunere, echipamente versatile şi multifuncţionale.
Municipalitatea îşi mai doreşte spaţii expoziţionale pentru activităţi permanente şi temporare, dar şi ateliere de creaţie cu spaţii de expunere/vânzare: "Se vor amenaja spaţii de diferite dimensiuni destinate artelor plastice (inclusiv graffiti), tinerilor muzicieni, artelor culinare, ateliere pentru produse handmade, ateliere de sezon (mărţişoare, decoraţii pentru Crăciun)".
Lista lungă a Primăriei mai cuprinde: spaţii pentru alimentaţie publică închise şi în aer liber, spaţii media, spaţii de lectură, amenajări peisagere destinate plimbării şi odihnei, alei şi mici piaţete dalate, dar şi puncte de belvedere, utilizându-se construcţiile existente, amplasate în zone înalte, iluminat ambiental al tuturor spaţiilor, WI-FI şi supraveghere video. Până şi incinta ar trebui împrejmuită cu elemente transparente, de calitate, estetice.
Câştigătorul licitaţiei va trebui să prezinte soluţiile de transformare a zonei industriale în 90 de zile de la semnarea contractului.
Ce declara primarul Ionuţ Pucheanu
Mai trebuie spus că licitaţia a fost lansată la şapte luni după ce primarul Ionuţ Pucheanu nominaliza, în decembrie 2016, pe lista sa de priorităţi, transformarea Uzinei de Apă nr. 1 în spaţiu neconvenţional pentru promenadă şi evenimente artistice, printr-o axă de finanţare europeană care face posibilă reintroducerea zonelor industriale în circuitul urban: „Avem extrem de mulţi tineri talentaţi şi trupe de teatru care nu au unde să-şi desfăşoare activitatea, şi toată lumea caută neconvenţionalul ba pe la subsoluri de clădiri, ba prin locuri mai mult sau mai puţin insalubre şi nesigure, şi atunci ne-am gândit să facem şi o zonă de aşa ceva.
La Uzina de Apă, avem prima pompă de apă care a funcţionat în România şi putem transforma hala în care se află într-un mic muzeu al industriei gălăţene. Am avut deja discuţii cu companiile mari - Damen, Arcelor, Intfor - care încă mai deţin vechi maşini industriale, ce pot fi cedate viitorului muzeu.
Sper ca acest ansamblu să prindă contur, pentru că este un proiect care-mi este foarte drag”, declara Ionuţ Pucheanu.
