Eram în 1967! Şi eram îndrăgostit până la moarte! Subiectul înamorării mele se numea G.T. şi se lua la întrecere cu Sine întru redarea, predarea, desfăşurarea şi apărarea Limbii şi Literaturii Române! Când ne povestea despre Vitoria Lipan, de pildă, transfigurarea momentului era atâta de puternică şi de intensă, încât eu o vedeam exact ca pe eroina lui Sadoveanu! Ori, când ne zicea despre celebra şi trista eroină a lui Tolstoi, profesoara semăna leită cu Anna Kareni ...

bate vântul frunzele pe vale/ unde mai găsesc iubirii tale loc de legănare loc de joacă/ să întindă mâinile să tacă! îmi aduc aminte se aude/ cum făceam din clisă paparude şi ploua şi ne strigau afară/ flori de câmp şi lemne de vioară! aşteptam până răsare luna/ ne dădeam de-a dura totdeauna răsărea din ochii tăi de fată/ bată-te norocul, să te bată! greierii cântau la drumul mare/ hoţii le furau din buzunare cântecul de greier nu se teme/ că se mută iar în c ...

!moartea-i sâmburele vieţii!/ - cifru, cod, cheie, parolă - / fără moarte, chiar neantul/ plânge-n pumni şi-şi spune-n sine:/ dacă n-ar fi astă stare/ contra stare, ce frivolă/ mi-ar părea (in)existenţa,/ facerea de rău şi bine! !viaţa-i sâmburele morţii!/ - timbru sec, notă de plată,/ cec în alb, abracadabra,/ hocus-pocus - toate-nseamnă/ o distanţă foarte mică,/ neglijabilă, ingrată,/ însă plină cu primejdii,/ piedici care (nu) mă-ndeamnă/ nici să sper pe-acea ...

moto: "moartea durează cât drumul până la naştere/ stai pe genunchi în altarul poeziei/ şi zici:/ aici odineşte roaba lui dumnezeu/ privighetoarea" (anonim)când o iubeam pe maria de la pământ până la cer păsările călătoare veneau în fiecare ziuă să le cer cele mai frumoase viersuri de la cer până la pământ şi să le dau trupul şi sufletul meu tocmai de când mă lăsase mama în braţele copilăriei cu dealul şi câmpia dar mai ales cu tot ce visam despre maria cea ...

Hai cu mine, doamnă delicată.../ (hai oricum, oriunde şi oricând)... mi-am luat vreo două catrafuse/ şi o călimară cu pământ, şi-am lăsat vreo câteva cuvinte/ de plecare şi de rămas bun... hai pe dealul cu salcâmi şi moară,/ şi ascultă, dacă vrei, ce-ţi spun: cântă-mi, fă, de inimă amară,/ mult, şi fără milă, şi încet... (cum cânta moş Gheorghe, până-n moarte:/ dacă vine, trebuie să cred)... cântă-mi, fă, de inimă curată,/ cu eternul tău mi/ re/ la/ s ...

Astfel mi-a spus: mâine se întâmplă slujba de târnoseală a şotronului desenat pe ţărna copilăriei şi pe colbul memoriei tale! Tocmai de atunci, în fiecare ziuă şi fără oprire, mă pregătesc frumos pentru această sărbătoare! Tocmai de atunci, în fiecare ziuă şi fără oprire, dau lacrimi de bucurie! Tocmai de atunci, în fiecare ziuă şi fără oprire, aştept să se facă mâine! Astfel îmi spune: astăzi se întâmplă slujba de mormântare a şotronului murit în uit ...

Dimineaţă. Cinci fără un sfert. Ies din clădire/bloc. Pe scara de afară n-am cum să nu calc pe stratul de coji, cutii, bidoane, ambalaje şi resturi metabolice, toate acestea fiind rezultate ale muncii/hărniciei flăcăilor şi fetelor din tura de noapte! Nu-mi mai fac semnul crucii! N-are rost! Nu-mi mai consum rugile şi mirările, deoarece asta-i o stare generală zilnică de nesimţire a civilizaţiei contemporane! Mai încolo, instinctiv, mă uit în sus! Se aude un avion! Vreau să ...

Ieri m-ai întrebat ce-i astăzi/ şi eu n-am ştiut ce este, însă mi-am adus aminte/ ş-am răspuns că mâine-i marţi, ziuă-n care nişte ceasuri/ cică-s rele, dar merg bine, mai ales că merg spre-o miercuri/ cu ectenie şi harţi, când se cântă sfânta Lene,/ mucenicul Somn ş-alţi sfinţi, cum ar fi Ion, de pildă,/ fără rost şi făr-arginţi! Ieri m-ai întrebat ce-i astăzi/ şi eu n-am ştiut ce este, însă mi-am adus aminte/ ş-am răspuns că mâine-i ziua cea cu apă nev ...

Ascultă-mă: Tot e o sumă de toate.../ (şi dulci! şi amare! şi verzi! şi uscate!).../ şi toate sunt gata, adică-s gătite/ ş-aşteaptă s-audă: deschide, deschide!// Mi-e sufletul gata, şi gândul e gata/ să mergem acolo, departe, la Dada,/ s-ajungem cu bine, cu visuri curate,/ cu grijă... să facem iertări şi păcate!// E bine... e gata şi trupul din care-a/ mâncat şi-a băut toată viaţa plecarea,/ din care-o să muşte, flămândă, şi Dada:/ i-i gata răbdarea, sosirea i- ...

Hai să ne jucăm de-a ploaia:/ eu stau înnorat, tu fulgeri, şi apropierea tună,/ şi începe-ncet ori tare, după cum a fost să fie/ n-ochi căldura sau răceala, după cum a fost să fie-n/ suflet dorul: mic ori mare!... (şi va fi doar o aversă?!/ ori va fi ploaie cu piatră?! ori va fi prăpădul lumii?!.../ vântul bate?! cânii latră?!) Toată ziua, toată noaptea:/ descărcări, frică, puhoaie... nici un semn că va să fie/ linişte-senin vreodată, că va fi să se întâmple/ s ...