NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Două umbre (poem de păscut)
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 Aprilie 2019
cât mai trăieşti să nu mă mai faci fir de iarbă pentru cai ştii caii pasc foarte uşor pasc mult şi bine până mor până mor ei până mor eu fără să afle dumnezeu ne-au dat la toate şi la toţi patru picioare patru roţi n-am să te mai cât…
DOAMNA de UNDE (către Nicolae Cristea – La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 11 Februarie 2023
Îmi scrie Doamna mea de Unde/ s-aude Timpul scâncetând: mâine, începe Judecata.../ şi vine Doamna ta de Când e Lumea şi Pământul...vine/ în robă, vine-n pas uşor, nu se grăbeşte, ştie (sigur!)/ că sunt proscris şi (n)-am să mor! Poartă Cutia cu Păcate,/ priveşte sobru şi înalt, parcă-i Statuie de…
SURPARE (la mormântul academicianului Constantin Marinescu, cetăţean de Onoare al Galaţilor)
Scris de Ion Zimbru Luni, 18 Noiembrie 2019
de plânsul cui mai sunt cariatide? pe ţeava puştii gloanţele se sting, şi – în cutii poştale ruginite – perfect se surpă ultimul paing lumină grea-n halouri – nu se poate citi pe crucea nopţii cum s-adună doar câteva iubiri automate şi nişte lupi înflăcăraţi de lună şi câtă frumuseţe…
Exerciţii de iarnă
Scris de Ion Zimbru Joi, 13 August 2020
E iarnă. O văd cum zgreapţănă pe/la geamurile îngheţate bocnă. Vrea să-i dau drumu-n casă, că dârdâie. Nu-i dau. Că-i frig. Şi-n casă-i tot iarnă. Că n-avem căldură. N-am fost cuminţi. D-aia n-avem. Iarna, stau în casă, tremur şi dau lucrare de control la primăvară. Dau frumos, lizibil, fin, înclinat,…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” LUMINA MEA (altă vecernie)
Scris de Ion Zimbru Luni, 23 August 2021
Oare de ce, Lumina mea, n-ai stat la rând? de-atunci te strig şi te aştept, ştii tu de când – te rog s-auzi, te rog să vii printre cuvinte, printre vii, crizantemând, crizantemând, crizantemând! Şi câte toamne-au mai plecat...şi s-au întors fără surâsul tău frumos, cel mai frumos – de…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" TE ROG FOARTE FRUMOS! (către bibliotecăreasa VICTORIA TĂNASE - La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Luni, 08 Noiembrie 2021
Te rog foarte frumos, du-te acolo, în mijlocul nopţii din mijlocul pădurii din mijlocul copilăriei şi vezi cum se aude cântecul în oul de privighetoare, şi vezi cum se aude blândeţea cuvântului în pântece de lupoaică şi de căprioară, şi vezi cum se aude trecerea înaltă a sângelui prin copacii…
Nimic în Mişcare (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 23 Mai 2018
Mă dau (din adânc) mai adânc...mi se pare prea lung şi prea lacom cest Jos Vertical, prea cinic şi gol să mai spun că nu doare Uitarea rămasă năucă pe mal! Nu-i nimeni pe margini să-ntindă o mână măcar de adio (răspuns la-ntrebare)... Cobor...se aude Uitarea stăpână eternă pe Tot…
CUTIA CU LUMINĂ (într-aceeași carte)
Scris de Ion Zimbru Marți, 07 Martie 2023
"Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) doamna mea din valea scurtă, doamna mea din valea lungă,doamna mea din valea dreaptă,/ doamna mea din valea strâmbă -io-s (cu noaptea-n cap şi sigur) spre cutia cu lumină,poate o mai fi oleacă, pân-acolo (?) să-(mi) ajungă,până când (?) vom sta-mpreună: tu... pe…
LIPSĂ la NUMĂRĂTOARE (I) (apel de sară)
Scris de Ion Zimbru Marți, 22 Octombrie 2019
Cred că se poate, însă eu nu ştiu nici când începe, nici când se sfârşeşte, chiar dacă iau devreme din târziu şi tot din ce nu-nseamnă pământeşte! Întreb un om, întreb şi-un animal, şi-o pasăre, şi-o plantă, şi-o visare - n-aud răspuns, mă uit universal, îmi pare că-s nedrept, că…
Cum se/scrie la Carte (pentru Eva Maria Negruţ)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 01 August 2020
Eva Maria tocmai de la început până când şi până unde chiar se ştie ce şi cine a fost, ce şi cine este, ce şi cine va fi marele nostru şi al tuturor ne/cunoscut cum se/scrie la carte, cum se vede şi cum se aude acum şi în veşnicie şi…
Sfârşitul Crinului din Vale (despre Uitare)
Scris de Ion Zimbru Marți, 06 Aprilie 2021
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” am vrut să spun ceva... dar am uitat că n-am nici subiect, nici predicat,nici virgulă, nici punct şi nici cătarela vrun anume ori la vrun oricare !!!am vrut să spun că nu-mi aduc aminte -când am dormit, atunci, printre morminte -cum am…
MÂINE (împăcare… în oglindă)
Scris de Ion Zimbru Marți, 29 Aprilie 2025
plec MÂINE!... bagajele-s gata:/ prenume şi nume!... atât! - las timpul să piară în spaţiu!/ nu iau nici frumos, nici urât! mă uit în OGLINDĂ: TRECUTUL/ zâmbeşte pe lung şi pe larg, degeaba!... nu vreau să rămână:/ o hâţân, o şterg şi o sparg (!) PREZENTUL îşi plânge părerea/ de…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MARIA [dosarele XYZ]
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Martie 2022
(!) a zis maria să fiu acasă - că trece pe la mine cu sufletul curat şi cu o carte în care a scris poezii despre un mire şi o mireasă, despre ce şi despre cine îi desparte şi îi apropie gând cu gând, pas cu pas, vis cu vis,…
LEHAMITE (mic... tratat de urât)
Scris de Ion Zimbru Marți, 29 Iulie 2025
Îmi pare rău că n-am putut să vin şi eu la împărţirea Veşniciei, măcar sub greutatea lui Amin să simt suflarea Morţii cât de vie-i... să-mi pară foarte greu de suportat această Viaţă lungă şi amară, să mi se pară că am fost uitat Aici, că-s blestemat să mi se…
VERDE (portret în gutui...bemol major)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 25 Ianuarie 2020
Ce frumoasă şi deşteaptă/ e femeia verde! – (n)-o iubesc, şi (n)-am ce-i face,/ şi (nu) am ce pierde! Stau la pândă în gutuiul/ de la geamul care mi-o arată cum se-mbracă/ şi cum pleacă!...Oare unde pleacă? de ce pleacă?/...Eu nu pot a crede că se duce să mă-nşele!...Amintiri concrete…
TREI RĂDĂCINI [două pătrate şi una rotundă]
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 20 Ianuarie 2021
(!) extrag o rădăcină pătrată din vedere şi-o pun pe foc, sub oala cu luna mea de miere, să scadă, să rămână cât mai puţină, dar curată, să nu-mi lase - la urmă - gust amar (!) (!) ca să nu mi se plece, pun murături pe lună, şi-i pun…
ASTA și CEALALTĂ (apaus)
Scris de Ion Zimbru Luni, 26 Aprilie 2021
(!) în CARUSEL, de-atunci, de la-nceputuri - aşa se spune şi aşa se crede - "ȘI NU-I, ȘI E" - cum strigă Eminescu, Eschil, Homer, Socrate, Arhimede, cum strig şi eu - vremelnicul - întruna, viteaz şi laş, naiv şi laolaltă cu toţi, cu toate - însă mă-nconjoară singurătatea ASTA…
Muşcata de Onoare (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 31 Martie 2018
(!) i-am trimis o scrisoare de dragoste şi respect şi mi-a răspuns că nu poate, fiindcă e bolnavă şi trebuie să se îndrepte mai întâi, după care va veni la mine cu toate, fără să mai întârzie şi fără să mai aştepte, să-mi fie de bun augur, ca o carte…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” LUCRARE de CONTROL la PROHOD [dosarele XYZ]
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 19 Februarie 2022
şi n-a fost altfel? mi se pare/ că asta e greşeala mea şi că acesta mi-i păcatul:/ aştept pedeapsă şi suport întreagă ispăşire până/ începe cântul de prohod? Şi cum era mai bine oare?/ aşa sau altfel? nu am ştire şi zău îmi vine să dau vină/ chiar şi pe…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" SĂ SE FACĂ LUMINĂ! [chiar așa]
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 02 Martie 2022
(!) sigur că da, sunt cel mai fericit din partea de Sud a Moldovei de Nord, şi Retur, pot să mă laud că O Duc bine, chiar greţos de bine, iar ea, cea pe care O Duc, îmi mulţumeşte-n fiecare secundă cu-n zâmbet pur, chiar greţos de pur şi chiar…
Vântul şi Mama (către Emil Ioiţescu, La Mulţi Ani!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 24 August 2018
(!) trăiesc dezamăgirea, cu mâinile la spate, ascult cum bate toaca şi inima cum mă bate să spargă-ncercuirea, capcana-n care stă – (adică merge, umblă!...mai are? ăăă-hă-hă) (!) (!) să spargă şi să fugă aşa, cât mai departe de baierele firii, care miros a moarte, care i-au dus otrăvuri în…
SCRISOARE de MULŢUMIRE (doamnei Tincuța Boza - La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Noiembrie 2022
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"îţi mulţumesc pentru că mi-ai umplut ulciorul şi pentru că ai stat sub salcie, alăturea de mine, până când mi-am potolit cea mai lungă şi cumplită sete, până când am înţeles că o asemenea facere de bine este egală cu smulgerea din braţele…
ODĂ FRUMUSEŢII (de/spre eternitate)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 Martie 2021
(!) frumoaselor femei din totdeauna, cămaşa voastră o descântă luna, la sânul vostru scâncetul se face surâs, lumină, linişte şi pace (!) (!) absenţa voastră orişiunde doare - când vă-ntâlnesc, poeţii dau în floare şi scriu cea mai frumoasă poezie despre ce sunteţi voi: minunăţie (!) (!) când jurul vostru-i…
RECHIZITORIU (de/spre ADIO)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 21 Aprilie 2021
mâine, la plecare, dac-o fi să vină, am să-i spun adio dintr-o violină - câtă aşteptare!... parcă mult prea multă! parcă mult prea lungă!... oare mai ascultă? dacă mai ascultă, n-are ce să-i facă, n-are ce să-i spună celui care pleacă - ea rămâne tristă, numai ea rămâne sclavă dinspre-nscrisuri…
