NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Încă ne mai rugăm pentru Trupul şi pentru Sufletul roabei tale, Candoarea! Încă ne mai rugăm pentru că mai suflă, mai lăcrămează şi mai nădăjduieşte prin Omenirea gunoaielor şi printre gunoaiele Omenirii, mai crede în interzicerea Nesimţirii şi ameninţării cu Nesimţirea, mai are curaj să stea pe marginea Drumului şi…

"Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) trebuie să facem ceva împotrivacestui Cuvânt ne/obişnuit şi ne/îndurător -şi chiar acuma să-l pedepsim aspru şi definitivpe Regele-fiu al Vântului,care a reuşit să păcălească Moartea foarte uşor (!)(!) trebuie să-i smulgem din minte şi din inimăideea şi trufia că l-a plămădit pe Ulise:un…

(!) toamnă crizantemătoare,/ toamnă crizantemireasă, vino şi la mine-n suflet,/ vino şi la mine-n casă, vino să-mi aduci osândă,/ nu cer milă, nu cer voie să mă laşi, fără durere,/ pe corabia lui noe (!) (!) toamnă crizantemplieră,/ vrei să-ţi fiu crizantemire? vrei să pierd-câştig turnirul/ doar de dragul dumitale?…

Mai văd şi mai aud cum se întoarce acasă, negreşit, ca un secret, în fiecare seară, simplă, blândă – din ce în ce mai greu şi mai încet! Şi mă cuprinde o grozavă frică de-un viitor apropiat, cumplit, când ar putea să nu se mai întoarcă în locul majestos, de…

Intrăm în aceeaşi oglindă şi în aceeaşi secundă şi în acelaşi gând şi în acelaşi vis: oglindă care niciodată nu poate să mintă, secundă în care niciodată nu-i închis, gând pentru care păstrăm numai înţelegere şi candoare, vis în care încăpem împreună şi fără să nu credem că fiecare-i împărţit…

Spune-mi două doine, mamă.../ şi o doină de plecare!... tare zici frumos şi bine/ când mă uit şi totu-i gata, când căruţa-i pregătită/ şi plâng boii în picioare, când ograda plină-i toată-n/ largul ochilor lui tata! Uite, se îndoaie timpul,/ scârţâie şi se opreşte, zice trei cuvinte, intră/ şi aprinde-o…

(!) te-aştept la vioară cu vals şi tangou,/ cu inima plină de lacrima naltă a ochilor tăi/ – izvor de lumină (!) (!) te-aştept la fereastra cu cer liniştit/ şi multe muşcate, cu sufletul plin de alean şi nădejdi/ şi singurătate (!) (!) să-mi dai un surâs mai curat decât…

Aici m-am rugat să crească o învăţătoare de leac pentru inima mea însingurată - trebuie să am grijă în fiecare dimineaţă să fie udată cu lacrimi despre care mi-a spus mama că trebuie să fie adevărate cum erau cele din copilărie, când visam Şeherazade, însă nu-mi dădea nici una Dumnezeu…

(!) pot ieşi – într-o clipită – din secunda asta lungă... pot...fiindcă port limbajul veşnic al deşertăciunii... pot...fiindcă am nimicul care poate să-mi ajungă – unii spun că numai alţii, alţii spun că numai unii (!) (!) pot intra – fără oprire – chiar în moartea asta scurtă... pot...fiindcă-mi cer…

În spaţiul plin cu paralele dreptemă simt stingher, mă simt urât, mă simt murdar...până şi steaua mi-i urâtă, mi-i murdarăşi nu-mi mai dă lumină perpendicular!În spaţiul plin cu paralele dreptenu sunt nici sfânt, nici drac, nici tot şi nici nimic,plătesc tribut unui principiu fără suflet,nu râd, nu plâng, nu strig...…

maria mea-i departe şi nu ştie/ că şi eu sunt departe şi nu ştiu/ cum ne-au bătut la poartă ghioceii/ la poarta casei noastre din pustiu! maria mea s-a dus ca să-mi aducă/ eternitatea morilor de vânt/ când va veni am s-o aştept în gară/ şi am să-i spun ceva…

(!) nimica nou despre viaţă şi despre moarte chiar dacă nu ştiu nimic despre amândouă (!) (!) de unde şi până unde începe să ningă exact când vreau să întreb de ce nu plouă (?) (!) de unde şi până unde începe să plouă exact când vreau să întreb de…