NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Din colecția ”Cele mai frumoase poezii rămase tablou” MONADĂ și TOTEM (pentru Manuela Iov Poteră – La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 10 Septembrie 2022
CE FRUMOASĂ ERAI/ CE FRUMOASĂ ERAI – timpul meu luneca/ pe o gură de rai !!! pur şi simplu eram/ vagabond şi nătâng – o iluzie albă/ fierbea mai adânc !!! uneori eram înger/ alteori eram drac – ce mai fluier de os/ ce mai fluier de fag !!! nu…
Psalm... de Joacă [pentru alde Maria]
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 15 August 2020
MARIILE mele sunt multe, nu pot/ să le număr, nu ştiu câte sunt/ - le adun şi le scad, le iubesc şi le scot/ la joacă prin IADUL meu mov şi mărunt// MARIILE mele au plâns şi m-au dus/ anonim şi curat în ispitele lor,/ m-au dus în mătăsuri, pe…
Pe marginea Satului (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Marți, 29 August 2017
Tu erai o ileană coborâtă din flori, zmeul era un trimis special din curiozitate, eu eram un făt-frumos din întâmplare, tustrei stăteam toată noaptea şi ne jucam pe săturate şi citeam laolaltă în stele şi în poezii şi în basme, pe marginea satului descălecat cu faţa spre soare-răsare! Şi veneau…
Din colecţia "Cele mai clare poezii rămase tablou" NUMAI (declaraţie la moartea unghiului DREPT)
Scris de Ion Zimbru Joi, 13 Mai 2021
(!) mă duc până la uşă, mă duc până la geam: văd numai treacă-meargă, numai nitam-nisam, numai NIMIC în minus, numai NIMIC în plus - doar unghiuri ASCUȚITE-n habar de unghi OBTUZ (!) !) deschid o carte MARE şi RARĂ până când găsesc o carte MICĂ şi DEASĂ pe Pământ…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DESTUL (?!) (mic...tratat de iertare)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 17 Iulie 2021
Eu sunt...eu sunt primul născut în Eden! nu-i nenea acela...nu-i tanti aceea! Apoi, totdeauna am fost cel dintâi: sămânţa, urâtul, frumosul, scânteia...! Nici unul din voi n-ar fi fost, fără eu! vă rog...ascultaţi ce vă zic: fiecare mi-i sclav în vecie şi veşnic dator, la mine aveţi de plătit cu-nchinare!…
Două Perpendiculare (pentru Zoia Gianpetro din Lissone, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 30 Mai 2018
Cea mai curată perpendiculară a Stelei pentru care-am fost născut, stă corcolită-n braţele lui Unu mereu sfârşit exact la început şi început exact când se sfârşeşte însămânţarea domnului Mereu: părinte sacru al Fecundităţii, Nimic sub Tot când stă Uşor pe Greu! Apoi? ori Înainte?... nu există!... doar Unu şi Acum…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” TRATAT de RECUNOAŞTERE (întru memoria poetului Corneliu Antoniu)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 14 Mai 2022
MOTTO: ”ce frumos era/ - aveam o oră/ a noastră/ plină cu apă și flori/ stelele intrau una în cealaltă/ privighetorile intrau în privighetori” (Corneliu Antoniu) (!) iar LUNA – care-ţi bate pe obraz când dormi cu VISUL în/spre VEŞNICIE – e tot ce-a fost FRUMOS şi a RĂMAS din…
RE/DARE SAMĂ (cu Steaua)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 Septembrie 2025
o văd în cădere, numai în cădere o văd - în rest, toată viaţa, ca şi cum n-ar fi, ca şi cum n-aş avea ochi pentru înainte şi îndărăt, iar ea, ca şi cum n-ar avea noapte şi zi! din când în când - să nu mi se pară că…
Numai Noaptea (despre ziuă)
Scris de Ion Zimbru Joi, 22 Decembrie 2022
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" E noaptea... numai noaptea poate fi în rochie de ziuă, foarte lungă...!... Stă şi-o aşteaptă tocmai de atunci, însă nu ştie dacă va s-ajungă tocmai acum, nu crede-n ne/noroc, nici în magie neagră, albă, verde, nu varsă lacrimi, nu se roagă-n sus...…
Purtătoarea de biruinţă (întru amintirea poetului Panait Căpăţână... în ziuă aniversară)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 21 Iunie 2017
N-am ce să-(ţi) mai fac de când am învăţat că porţi cea mai neagră rochie de catifea şi mergi singură la toate naşterile şi mormântările, venerabilă doamnă a lui şi a ei şi a mea! N-am ce să-(ţi) mai spun de când te-am văzut cum stai şi aştepţi la fiecare…
TIMPUL și VREMEA (dosarele XYZ)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 07 Septembrie 2024
Din colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou" (!) pogoară, curge, curge, suie/ de ieri în azi, de azi în ieri,curge întruna, toată viaţa,/ dar nu se varsă nicăieri,rămâne-n susul şi în josul/ cestui înalt, cestui adânc,rămâne candelă în care/ jertfele ochilor se strângdrept hrană a luminii date/ la tuturor,…
Poem de Plictiseală (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 01 August 2018
Suntem plictisiţi, hai să facem ceva deosebitîn această lume minunată - dacă nu putem sări din tren, măcar să furăm nişte şine de cale ferată! Că numai într-acest fel mai putem fi salvare pentru Ana lui Tolstoi - să nu mai meargă nici un tren de la noi până la…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" AUTODENUNŢ (către doamna învățătoare Rodica Rășcanu - La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 19 Iulie 2022
(!) atunci, demult, acolo, într-un sat cu oameni câţi încap într-o căruţă, am fost alcătuit ş-am învăţat: mamă, plug, tată, dor, mămăliguţă, respect, grâu, cer, izvor, mirare, bun, sacralitate, mântuire, muncă şi râs şi plâns şi gând că pot să spun cum toate cestea-s date să mi-ajungă până la capăt…
AUTOBIOGRAFIE [de/spre MAREA TRECERE]
Scris de Ion Zimbru Marți, 18 Octombrie 2022
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"printre litera zero şi tine trecui/ - m-ai spus până-n cer şi m-ai dat nimănui! printre litera zero şi mine ai dat/ merinde la toţi, numai mie păcat! printre litera zero şi noi nu a fost/ să vrem a trăi şi-a muri pe…
Primul şi Ultimul domiciliu Stabil (la mormântul lui Ion Ariton - Fie-i Ţărâna Uşoară!)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 Iunie 2019
LOCUIAM ÎNTR-O CIOCÂRLIE totdeauna pe drumul fără capăt dintre pământ şi cer, locuiam într-un cântec totdeauna pe drumul fără capăt dintre cer şi pământ - credeam că niciodată n-am să pier, că niciodată zborul nu va să fie înfrânt, că niciodată cuibarul şi văzduhul nu vor fi să rămână în…
SUFLET DESCHIS (dosarele XYZ)
Scris de Ion Zimbru Marți, 23 Ianuarie 2024
NEC PLUS ULTRA Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"(!) ce somn!... ce minune scoboară din vis/ şi-mi bate la poartă! şi dorm... şi mă-ntreb: oare cine-a închis/ şi cine mă iartă de cele păcate mai mari şi mai mici/ şi multe şi dese, cam câte au fost şi…
Sigur că da! (la capătul lui nea Lică Burghelea, hodinească-se în pace!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 18 August 2017
Oare unde te duci, prietene blând şi vulnerabil ca o aripă de fluture, omule trecător şi biruitor printre ruguri şi printre rugi? Oare unde te duci taman acum, când descântarea descântării greierilor a început să scuture stelele septentrionului pe fiecare cărăruie şi drum, când se aprind pădurile şi florile de…
Domnul POSTUM (predoslovie antumă)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 Iunie 2024
Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" Doamnă, fie-ţi bună dimineaţa toată...!Ceastă dimineaţă, ca un fel de ler,bate la fereastră, pune la muşcatădouă vorbe calde: VEȘNIC, EFEMER!Nimeni nu pricepe că pot sta alăturiceste două vorbe, n-are când şi cum -când le iei în casă, le înşiri, le măturişi le-arunci…
Lucrare de Control la Capăt de Linie (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Luni, 19 Martie 2018
Las timpul singur şi mă duc să văd/ ce a rămas acolo, în uitare,/ pe-o margine de vis, departe, hăt.../ mâhnirea-ncepe să se înfăşoare pe naivitatea sufletului meu,/ iar trupul mi se-nchină şi se-nclină când văd cât e de singur Dumnezeu,/ parcă Vecia lui ar fi de vină! Îngenunchez nedumirit…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MARELE ASCUNS (septentrional tangou)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Noiembrie 2021
(!) alb orbitor înmărmurit în vreme,/ albă orbire mărmurită-n timp: unul şi una gata să mă cheme/ la dansul cel din urmă, fără nimb (!) (!) gata să-mi spună ultima-ntrebare/ şi să mă-nveţe starea de nimic: un fel de (ne)văzută (contra)stare/ scumpă la cald şi ieftină la frig (!) (!)…
CONTRAST (pentru Constantin Cazan – La Mulţi Ani !!!)
Scris de Ion Zimbru Joi, 14 Noiembrie 2019
Te rog să-mi (s)pui nu-mă-uita/ la capătul dinspre plecare, să nu stau singur când voi fi/ în (contra)starea următoare – ca întrebarea la răspuns/ mă duc să văd cum se întâmplă absenţa-n haos, punct cu punct,/ şi cum prin întuneric îmblă fiindcă ce-i adânc şi sfânt/ nu se (re)naşte pe…
MORFOLOGIE şi SINTAXĂ (o defecţiune perfect des/compusă)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 31 Ianuarie 2020
sintaxa mea frumoasă, de ziuă şi de noapte, eşti doamna poeziei de-o mie de lumini, eşti singura din care cuvintele-mi dau viaţă - te rog, vino acuma, urgent, să mă declini !!! căci mi-i morfologia defectă fără tine - te-am mai strigat o dată, dar te-ai silit să fugi şi…
Dosarele Z (colţul cu paingi)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 29 Septembrie 2017
(!) frumoasă perpendiculară/ de la pământ până la cer m-ai dus şi m-ai lăsat afară/ punct anonim pe doipier (!) (!) încep să cred că astă seară/ ai reuşit să mă învingi prin fum albastru de ţigară/ în colţul nostru cu paingi (!) (!) încep să ştiu că totdeauna/ m-ai…
CINE BATE VÂNTUL (invitație la fals)
Scris de Ion Zimbru Marți, 27 Aprilie 2021
(!) știi tu cine-(ţi) bate vântul/ dinspre nordul ne/răbdării, să-ţi răstoarne gheaţă-n cale/ şi pe suflet şi pe gând? cine vrea să te oprească?/ cine vrea să te scufunde? cine-ţi vrea nimic pe totul?/ niciodată pe oricând? cine-ţi vrea şi-ţi roagă lipsa/ dintr-această întâmplare când - în pururea - ca…
