NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"ai crezut c-am s-azvârl peste sufletul tăucu venin, cu nămol, cu părere de rău...?ai gândit c-am să-ncerc să te smulg din înalt,din adânc, din sublim, din eternul neant...?că vroiesc să te-aduc şi să vezi ce-ai făcutdin ateu, din bigot, din frumos şi din…

(!) iar Luna care-ţi bate pe obraz când dormi cu Visul în/spre Veşnicie, e tot ce-a fost Frumos şi a Rămas din ce-am Descoperit că Nu (se) Scrie pe nici o Vreme şi pe nici un Timp, pe nici o Carte şi pe nici o Frunte – Talger de Aur,…

(!) acesta-i adevărul unic, chiar dacă ştiu că (nu) te doare: tot ce-i vremelnic se repetă-ntr-o veşnicie trecătoare, iese din sine, intră-n sine, merge cu spatele-nainte, are în faţă-ntreg trecutul cu stele stinse şi murinde, cu stele proaspete şi nalte, scâncind în scutecele-albastre ale apropierii strâmte şi pardosite cu dezastre,…

!) şi ştiu, şi vreau, şi pot, şi am, şi n-am... şi zic: ce Cald ar fi, dacă n-ar fi aşa de Frig, iar Visul Vieţii ce adânc/ ar fi, dac-aş putea să-l plâng pe micul Tot, dar şi pe marele Nimic (!) (!) am încercat de mii şi mii…

(!) când viaţa-i hodina cea repede-a morţii/ şi moartea-i cea umbră eternă a vieţii – / ce taină mai caut prin spatele porţii?/ ce sper să mai aflu-n desimile ceţei?/ ce preţ să mai pun pe sfârşit, pe nirvană/ când vecinic real este golul din cană (?) (!) bat cer…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” (!) singuro, tu eşti aceasta?/ singuro, tu eşti cealaltă?dacă eşti aceasta, unde-i/ respirarea cea înaltă,mirosind a steauă verde,/ a sărutul mătăciuniicând mă vor sub arătură/ şi adorm (la pândă) unii?când mă spun pe la icoane/ şi-mi sting (fănăraşii) alţii,urmărindu-te sub lună/ cum…

unde duce drumul acesta? - întreb o pasăre cântătoare pe umărul meu stâng unde duce drumul acesta? - întreb o pasăre cuibăritoare pe umărul meu drept unde duce drumul acesta? - întreb o iluzie, întreb o idee, întreb un vis, întreb orice cuvânt atotştiutor, întreb orice „fără de care nu…

(!) dragostea noastră-i DARE să ne ducă unde n-am fost, dar unde chiar ni-i DAT s-ajungem, vrem/nu vrem – numai ACOLO, numai aşa ne trecem pe CURAT şi ne suim din cale-n calendare, bătuţi în cuie, condamnaţi la zid, scrişi cu cerneală roşie sau neagră – sfinţi straşnici, trişti, didactici…

(!) bună dimineaţa-i bună/ chiar de pare cum că nu-i, chiar de pare cum că tace:/ tu-i tăcerea toamnei, tu-i (!) (!) este bună dimineaţa/ când tăcerea din gutui zice toamnei că-i adâncă:/ tu-i adâncul toamnei, tu-i (!) (!) este bună dimineaţa/ când mă pierd haihui-haihui, printre sus/urile toamnei:/ tu-i…

(!) hai să stăm la naiba, împreună,că la dumnezeu nu avem loc –naiba ne salvează de la toate:apă, aer şi pământ şi foc (!) (!) să plecăm acum, cât nu începesă se facă-n lume, iar, potop –ia-ţi doar complemente/complimentecircumstanţiale şi de scop (!) (!) unde mergem, vom găsi de toate,chiar…

frumoasa mea mereu plecare/ spre depărtări necunoscute, să nu mă laşi aici, în urmă,/ fiindcă nimenea n-aude, fiindcă nimenea nu vede,/ fiindcă nimenea nu poate să-mi spună cine hohoteşte-n/ cutia cu eternitate, cine se face că ascunde,/ cine se face că arată tot adevărul şi tot falsul/ dintr-astă scumpă mascaradă!?…

(!) ori poate-ntr-o clipă de silă/ m-a dat demiurgul drept hrană pământului lacom... ori poate/ vro steauă pletoasă, golană a vrut să mă lepede-n grabă,/ din sânu-i cu ţâţe inapte, să scap de-o poreclă naivă/ din cest univers: papă-lapte (!) (!) ori poate-ntr-o clipă de lene/ am fost azvârlit la-ntâmplare,…