NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Moto: „timpul trece peste noi cu nepăsarea hoţului grăbit, ce strânge prada fără să se uite” (W. Shakespeare)Orizontul se duce din ce în ce mai departe, împrejuru-i din ce în ce mai pustiu, spectrul nemerniciei mele (îmi) hohoteşte triumfal şi nimicitor când văd că degeaba văd, când aud că degeaba…

Ce frumos mi-a dat mâna, atunci, în primăvara aceea sobră şi tulburătoare - era horă în sat, şi era şi duminecă, şi numai păsări ascuţite şi lungi, aşa, ca nişte linii aripate, desenau văzduhul cu geometrii uşoare! Am jucat ciuleandră, am jucat şotron, am jucat veronică şi mihai, am jucat…

vine iarna peste mine/ cu şenile de zăpadă mi se-nfige-n creier crucea/ subţiindu-se de ploi am trecut de primul viscol/ care-a vrut să mă revadă şi am auzit strigându-şi teiul frunza înapoi lunecărilor de sănii/ le sunt îngerul aproape oameni cu veşminte albe/ văd iubindu-se în ger mi-este cald de-atâta…

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Şi am să te visez cum dansezi ciuleandra,toată noaptea, prin poghiazurile copilăriei -şi am să mă trezesc, şi am să intr-un ciuleandră,să văd şi să aud cât de vie-i!Prin gloduri şi prin omături am să te visez,printre fluturi torenţiali şi ierburi amare -şi…

(!) aici, în Marele Mister,/ toate cuvintele-s egale: apropieri şi depărtări,/ sus-jos, iad-rai, al-a, ai-ale, tot şi nimic, negru şi alb,/ iubire-ură, ziuă-noapte, mic-uriaş, înalt-adânc,/ atunci-acum, strigăte-şoapte (!) (!) aici, în Marele Mister,/ i-acolo... cine nu mă crede zice că merge-n spaţiu-timp,/ dar stă cu faţa la perete... acest perete…

Sigur că da, doamnă Stai! Am să-ţi pun ziarul în cutia poştală! Dictatoarea mea, Iolanda Cremene, mi-a scris două texte pentru Nichita Stănescu! Să i-l dăruieşti şi să-i spui Poetului că tare mi-i dor de Părinţi şi de Măria Sa, "Îngerul cu o Carte în Mână!"... Da?"!abia dacă mai suflă…

Secanta-risc fundamentală trece ca un Sărut-secure prin oglinzi - e nemilos şi e atât de rece - iubita mea, la nimeni să nu-l vinzi! Îl cumpăr eu - eu nu mai cred în Parce, toţi zeii mei degeaba au murit - oglinzile chiar dacă se vor sparge şi voi rămâne…

Dacă nici nu eram, ce PĂCAT am făcut, de m-ai dat la OSÂNDĂ? Nu ai minte, nici suflet, eşti crud, nu di/stingi crucea mea fumegândă, mă opreşti şi din cânt şi din zbor şi din râs şi din plâns... şi din toate mă zvârli în afară şi-(mi) încui CERUL cu…

eu nu ţi-am adus apă vie/ izvoarele mele sunt moarte şi nici o scânteie înaltă/ să vezi ce lumină mai arde în ochii aceleia care/ a râs şi a plâns pentru tine cu preţul dispreţului dinspre/ blestemele tale senine cu preţul uitării în cele/ mai mici şi mai negre firide…

asculţi căderea florii de salcâm, demult, de-acolo, dintr-un hăt departe când te uitai la cerul negreşit, la steauă, cum se naşte şi cum arde şi cum se suie-n zare până când salcâmul înfloreşte înc-o dată, şi înc-o dată... şi alergi, şi-alergi prin ad/mirarea ta ne/vinovată, poate ajungi atunci, la început…

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"ai crezut c-am s-azvârl peste sufletul tăucu venin, cu nămol, cu părere de rău...?ai gândit c-am să-ncerc să te smulg din înalt,din adânc, din sublim, din eternul neant...?că vroiesc să te-aduc şi să vezi ce-ai făcutdin ateu, din bigot, din frumos şi din…

(!) iar Luna care-ţi bate pe obraz când dormi cu Visul în/spre Veşnicie, e tot ce-a fost Frumos şi a Rămas din ce-am Descoperit că Nu (se) Scrie pe nici o Vreme şi pe nici un Timp, pe nici o Carte şi pe nici o Frunte – Talger de Aur,…